Shalom, X`O XY XY! Ghiveret Parpar beBet haOpera beTel Aviv-Iaffo

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2017 ] [ Subcategorie II Ionut Pascu ] [ Data articol: 2017-07-19 ] [ Din localitatea Tel Aviv ] [ Tara Israel ]   Shalom! Pace! Salut! Profitând de un set de preturi de avion, 60 de lei pe sens (adică vreo 13 euro), adică exagerat de scumpe :-) , am fost în Israel pentru a cunoaste È›ara È™i pentru a vedea o operă, desigur. ;-) Acuma, cum să zic... Israelul nu e ca în Nabucco! Nărod e cine credea asta! :-) Are autostrazi, aeroporturi, masini È™i chiar trenuri ;-) , zgârie-nori È™i strazi asfaltate, dar È™i case dărăpănate È™i străzi pline de gunoaie. Atmosfera antică se regaseste în multe locuri, dar ea este amestecată cu cea modernă. Cea mai reprezentativă antiteză pentru È›ară este chiar comparatia celor mai mari orase, Tel Aviv È™i Ierusalim, practic cele două capitale, primul fiind nou È™i modern, iar al doilea "dominat" de istorie. Tel Aviv înseamnă "Colina primăverii". Ca oras nu mi-a placut. Are câteva locuri faine - Opera, în primul rând, apoi plaja - dar, per ansamblu, mi s-a parut banal. Arhitectura generală este bauhaus, ceea ce din punctul meu de vedere este denumirea oficială pentru "arhitectura nimic", cladiri drepte È™i atat. Prin brosuri se mai scrie că este orasul nu doarme niciodată. Total fals! L-am parcurs pe jos în mai multe nopti, uneori e aÈ™a de adormit, că nu stie pe care parte să mai întoarcă faÈ›a pe pernă. :-) Orasul are vreo 350.000 de locuitori È™i a fost înfiintat în 1909 în nordul vechiului oras Jaffa (citit "iafo"), unde se spune că Perseu a salvat-o pe Andromeda, È™i deseori se foloseste denumirea Tel Aviv - Jaffa, inclusiv Opera purtând acest nume. Aglomeratia urbană, însă, mai cuprinde, pe lângă cele două, È™i alte orase lipite, adică Ramat Dan, Bat Yam, Petah Tikva È™i altele, rezultând o arie denumită Gush Dan, care are peste 3, 2 milioane de oameni, aproape de jumatate din populatia tării, care este în jur de 8 milioane. Moneda natională este un shekel È™i are ca valoare 1, 1 lei, iar "Multumesc! " se spune "Toda! " Ierusalim se află la doar 60 km est de Tel Aviv È™i e capitala oficială a Israelului. Denumit fonetic de localnici "ieruÈ™alaim", orasul e fabulos, iar în el sunt amestecate câteva dintre cele mai importante culturi ale lumii. Mergi prin orasul vechi, esti într-un cartier - evreiesc, de exemplu - faci câțiva paÈ™i È™i ai intrat în lumea crestină! Sau în cea arabă! Sau în cea armeană! Acestea sunt cele patru cartiere în care e impartit orasul vechi, aparent fară granite între ele. Cetatea are câteva mii de ani, e locuită permanent, dar tensiunea e prezentă la tot pasul. Peste tot, È™i în orasul nou, dar mai ales în orasul vechi, pe strazi umblă soldati cu mitraliere sau pistoale la brâu, multi dintre ei tinând degetul gata pe tragaci! Senzatia este una tare - cine vrea, poate să încerce - È™i foarte ciudată - uneori parcă te trece aÈ™a, pe sira spinarii - mai ales pentru cineva ca mine care, până acum, singurele arme pe care le-a vazut pe străzi au fost cele muieresti... sâni, picioare, buze, ochi... :-) Marea Moartă e un alt obiectiv de neratat în Israel. Cel mai jos loc (teren uscat) de pe Pământ, aflat la minus 427 de metri sub nivelul... mării, este ceva unic, dar, de asemenea, foarte periculos. Plaja este pamant uscat - Marea Moartă se află în mijlocul deÈ™ertului - iar "nisipul" de la marginea apei e sare pură! Apa nu e apă, ci o saramură mai sarată decât orice am gustat pană acum. Evident, am facut È™i baie, senzatia e unică, "apa" te scoate la suprafață È™i e destul de greu să dai din mâini ca să înaintezi. ÃŽnsă trebuie să fii extrem, extrem de atent, locul nu e deloc de joacă, orice rană te poate sfâșia de durere - "apa" e atât de tare, că te înteapă la limbă! -, o picatură de lichid în ochi nu vreau să mă gândesc prea mult ce consecinÈ›e ar avea (dar orbirea nu mi se pare exclusă! ), iar cineva mi-a povestit, după ce m-am întors din Israel, că o cunostintă de-a lui a facut baie în Marea Moartă, a înghitit "apă" È™i a murit! A fost prima oară când am fost în deÈ™ert È™i încă vara! Mi s-a spus să nu merg vara în Israel, dar eu tocmai asta am vrut să vad! Caldura în deÈ™ert teoretic nu e decât o temperatură mai ridicată, practic ambientul face să simÈ›i caldura ca È™i când ai căra-o aÈ™a, pe braÈ›e! Și n-am stat mult afară, practic doar câteva ore, alternate de o baie în Marea Moartă, un autostop È™i două autocare, cel cu care am venit È™i cel cu care am plecat. Localnicii sunt obisnuiÈ›i È™i nu le pasă prea mult de caldură. La Ierusalim am vazut o fată care statea pe o piatră fix în soare. Am întrebat-o dacă nu o deranjează razele soarelui È™i a zis că "nu e aÈ™a cald azi"! Da, nu erau decât vreo 33 de grade, cu 4 mai puÈ›in față de ieri, când fuseseră peste 37! :-) Ierusalim È™i Marea Moartă sunt două locuri care nu se compară cu nimic altceva, două locuri unice. Dar periculoase amândouă! Opera din Tel Aviv face parte dintr-un ansamblu mai mare, care cuprinde È™i Teatrul National ("Cameri Theater"), Muzeul de Arta Moderna È™i Contemporana È™i Biblioteca NaÈ›ională. Denumirea oficială este "Mishkan Leomanot Habama", ceea ce în traducere exactă înseamnă "Templul Artelor", iar în engleză "Tel Aviv Performing Center of Art". A fost inaugurată în 1994, spectacolele înainte desfasurându-se într-un teatru din Jaffa. Constructia este modernă, la exterior din marmură albă, are un design interesant, modern, È™i aduce putin cu noul sediu al Operei din Bratislava. Cladirea operei este lipită de cea a teatrului national, cu care imparte unele chestii, cum ar fi restaurantele È™i cafenelele de la parter È™i un lift în culise care poate duce un camion! (Am vazut chiar eu un camion în acel lift! ) Pe jos e marmura crem, zidurile deschise la culoare, pigmentate cu niste forme negre, luminile sunt moderne, iar stalpi de sustinere sunt maro È™i înclinati. Aproape de intrare se află magazinul specific, unde am gasit È™i câteva prezenÈ›e româneÈ™ti înregistrate: Ileana CotrubaÈ™ în "Il trittico" È™i "Traviata", Angela Gheorghiu în "Fedora" (cu Placido Domingo), "Madama Butterfly", "Tosca", "Romeo È™i Julieta" de Charles Gounot, "Recviem" de Verdi, Leontina Văduva în "Povestirile lui Hoffmann" de Offenbach, iar vânzatorul mi-a aratat încântat (! ) un concert dirijat de Sergiu Celibidache! Interiorul este, de asemenea, modern. Scaunele au culoare verde spre albastru, există două etaje mari de balcoane, iar tavanul are rânduri paralele de becuri, care se intersectează È™i formează romburi cu alte rânduri paralele de becuri. Sala are 1600 de locuri È™i a fost plină în fiecare seară în care am fost - am vazut spectacolul de trei ori! Scena are 16 metri deschidere, 24 înalÈ›ime, 17 adâncime de obicei în spectacole È™i 30 cu totul. Cortina e deja trasă sau nu există. :-) Pe scenă e o căsuță japoneză, decorul are iz nipon, dar e ceva diferit în tot È™i anume materialele utilizate, care sunt moderne. Căsuta e nouă-nouță, iar în faÈ›a ei, în plan uÈ™or înclinat, sunt câteva alei "construite" dintr-un material negru (un fel de plastic buretos, am călcat pe el! ), între care se află pietriÈ™ alb, care simbolizează ori iarba, ori pamantul, ori pur È™i simplu e pietriÈ™ alb È™i atât. :-) Dirijorul, Daniel Oren, poartă kipa, o cipilică traditionala evreiască pusă în vârful capului, care are rolul de a le reaminti evreilor că Dumnezeu este deasupra. Un nene bătârn greblează pietriÈ™ul, dar cred că o face aÈ™a, de fason, era destul de arinjat. :-) Dispare, însă, după ce începe muzica È™i apare Suzuki în kimono bleu, tot nou-nouÈ›, obi aurie, având un coc mare, stil japonez. Pinkerton e în costum crem, marinaresc, iar Sharpless într-unul modern, albastru spre gri. "Milk-punch or whiskey?" Traducerea e în ebraică È™i în engleză. Cum nu cunosc alfabetul local, o să mă multumesc să mai punctez momentele în italiană sau engleză. Titlul, "Ghiveret Parpar", "Madama Butterfly", mi l-a tradus, la insistentele mele, un amic localnic, dar mi-a precizat că nici ei nu traduc acest titlu, aÈ™a cum dedusesem oricum din afiÈ™. Mai interesant a fost că versul "America for ever! " a fost scris pe ecran doar în engleză, nu È™i în ebraică! Traducerea în engleză imi aduce aminte de o conversatie purtată în engleză cu doar câteva zile înainte cu un amic italian din Verona, "umblat", cum s-ar spune, pe la Arena din localitate. Spunea că nu îi place opera aceasta, iar când l-am întrebat de ce, motivul principal pe care mi l-a zis a fost "Pinkerton is such an asshole! " :-) Prim-planul scenei se întunecă È™i se luminează (cu alb) peretele din spate. De acolo vin fetele japoneze, având fiecare o umbreluță semitransparentă, unicoloră, majoritatea roz sau verde deschis. Cio-Cio-San e ascunsă după umbreluÈ›e È™i dezvaluită abia când este prezentată viitorului sau soÈ›. E brunetă, vopsită alb pe față È™i imbracată în rochie albă, japoneză, de mireasă. "She believes it! " - "Ella ci crede! " Ceremonialul căsătoriei pastrează nota japoneză modernă. Din culise sunt aduse niste măsuÈ›e de plastic, rosii, dragalase, noi-noute È™i sunt distribuite printre nuntasi. Bonzo e bătrân, vopsit alb pe față, are un kimonou negru cu mansete mai mari de un metru È™i tine în mână o suliță de doi metri. "Cio-Cio-Saaan! Cio-Cio-Saaan! " Cio-Cio-San în ebraică se scrie cam "X`O XY XY" :-) ÃŽn timp ce ies toÈ›i, 4 inÈ™i mută casa în centrul scenei. Din interior se vede prin uÈ™i o lumină galben-palid. Pinkerton È™i-a schimbat sacoul, are unul violet acum, Butterfly e încă afectată. "Outcast / and happy" - "Rinnegata / e felice! " Peretele din spatele scenei e luminat albastru, pe el sunt luminiÈ›e, mai că ai spune că reprezintă un cer înstelat. :-) Din laterale intră doi inÈ™i cu două veioze, alÈ›i doi deschid uÈ™ile casei È™i le închid după ce proaspătul cuplu intră înăuntru. Mie mi se pare că ajutoarele astea strică atmosfera. Productia este realizată de "Teatro alla Scala" di Milano È™i închiriată de Opera din Tel Aviv, deci prezenÈ›a ajutoarelor de scenă e ideea italienilor. Se lasă cortina! Deci, Opera din Tel Aviv are È™i cortină! :-) Dar se pare că li se pare cam inutilă, aÈ™a că o ridică în mijlocul pauzei! Doi indivizi mai schimbă una-alta pe scenă. Tot ei deschid uÈ™ile casei când reîncepe muzica, dezvăluindu-le pe Suzuki, în kimono verde-palid, È™i Butterfly, în violet. "One fine day you will see! " "Un bel di, vedremo! " Toate cele 3 interpretări (două soprane) pe care le-am vazut au fost bune. De altfel, toate distribuÈ›iile au fost la înăltime. Desigur, cel mai încântat am fost de interpretarea foarte bună a consulului american din a doua seară, când rolul său a fost jucat de românul IonuÈ› Pascu! "When robin makes his nest?" - "Când își face cuibul rândunica?" Rumoare usoară în public! "Here they have already made the nest three times! " - "Aici deja au făcut cuib de trei ori! " Iar rumoare, plus câteva râsete! Yamadori aduce spiritul japonez bogătas, dar mi se pare creat fals, nu e nici imbuibat nipon de secol 19, nici om de afaceri robotizat de secol actual, ci o parte din fiecare, iar combinatia parcă e o papușă mecanică. E brunet, spilcuit, frac negru, merge bățos È™i are o mustață groasă, rotunjită la margini, care se vrea tradiÈ›ională. "Incominciamo! " Se aud acordurile corului magic. Nici IonuÈ› Pascu nu reuÈ™eÈ™te să o convingă pe Butterfly să vadă realitatea, deÈ™i se spune că românii sunt convingători È™i descurcăreÈ›i. :-) Când vaporul lui Pinkerton intră în port, 8 inÈ™i, 4 din fiecare laterală, intră în scenă, se aliniază È™i tin în mâini farfurii pe care se află niÈ™te frunze care se vrea să È›ină loc de flori. Cele două femei iau petalele din farfurii È™i le împraÈ™tie pe jos, prin interiorul casei. Cei trei intră în casă (femeile È™i copilul) È™i deschid fiecare un oblon prin care se uită în zare / înspre public. Copilul e în mijloc. Li se văd doar feÈ›ele. ÃŽnchid obloanele, încet-încet scena se întunecă de tot, apoi o lumină apare uÈ™or din interiorul casei, pe peretele careia publicul vede umbrele celor trei. "M m m - m - m - m - m! " Nu stiu dacă de acolo venea sunetul sau era "de vină" acustica sălii, dar părea că sunetele Corului Mut vin din spatele spectatorilor, de undeva de sus. ÃŽnclin spre varianta unor difuzoare, dar, oricum, acustica sălii este una foarte bună. Se face dimineață. Pe intermezzo-ul ce urmează Corului Mut - ale cărui versuri le-am înteles È™i în ebraică :-) - peretele casei e luminat bleu-turcoaz, iar umbra unei dame japoneze cu o umbrelă în mână încearcă să umple timpul cu o acÈ›iune. Nu prea reuÈ™eÈ™te. UÈ™ile sunt deschise de vajnicii deschizatori de uÈ™i :-) È™i spectatorii le observă pe cele două femei stând în seiza, iar copilul stând cu capul în poala mamei lui. Copilul e mare, are cel putin 10 ani, dar în Japonia evreiască, din cauza tehnologiei È™i a e-urilor pe care le bagă ăștia în carnea din alimentare, copiii cresc mult mai repede. :-) "Farewell, farewell refuge of joy and love! " "Addio fiorito asil / di letitia e d`amor! " "Con onor muore chi non può serbar vita con onore! " "Let him die who can live with honour! " Patru inÈ™i au venit din culise È™i s-au asezat fiecare la câte un colÈ› al unui cearceaf enorm, dreptunghiular, întins în faÈ›a casei. Cio-Cio-San s-a asezat în mijloc si, cu un cutit care semăna mai mult a evantai, È™i-a facut sepuku. ÃŽn timp ce murea, desfacea evantaiul pe care il avea pe burtă, care era rosu È™i care semăna cu o pată de sânge care se măreste. Apoi cei patru au început să tragă cearceaful alb, care era, de fapt, alcatuit din patru mai mici, dezvaluind, de sub cel alb, un altul rosu, ca o pată de sânge mare, tot mai mare, tot mai mare, tot mai mare... Aplauzele s-au regularizat, devenit sacadate. Apoi, după spectacol, s-a organizat într-un foaier o întalnire a artistilor (cei din cele mai importante trei roluri) cu spectatorii! A fost È™i IonuÈ› Pascu È™i a dezvaluit că va continua colaborarea sa cu Opera din Tel Aviv, în viitor având în program operele "Tosca", "Boema", "Nabucco" È™i "Don Carlo". Și s-a bucurat să audă vorbe românesti. :-) Ce poti face înainte È™i dupa spectacol? E vară, apa mării e caldă ciorbă chiar È™i la miezul noptii... Oare ce? :-) Laila Tov! Noapte bună! DistribuÈ›ii: Sharpless: IONUT PASCU (ROMANIA) (19), Vladimir Braun (18, 22) Cio Cio San: Xiuwei Sun (18), Susanna Branchini (19, 22) Pinkerton: Najmiddin Mavlyanov (19), Matteo Lippi (18, 22) Dirijor: Daniel Oren Regizor: Keita Asari Scenografie: Ichiro Takada Costume: Hanae Mori Lumini: Filibeck Marco

Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!

09-04: Operă pe ritmuri lăutărești. Viva țambalul!
În ziua în care s-au împlinit 80 de ani de la cel mai grav bombardament din istorie suferit de București - bombardat crunt de americani în cel de-al doilea război mondial -, am mers și ne-am distrat! Nu, nu e o formă de nerespect, ci o normal ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

08-03: British Figaro la ENO
ENO. English National Opera. Opera Națională Engleză. Coliseum. 2500. Londra. Anglia. Marea Britanie.

ENO, English National Opera, Opera Națională Engleză, își desfășoară activitatea în Coliseum. Coliseum, nu Colosseum. Sa ... [ continuare ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

19-01: O iadă la Târgu Jiu. Poarta pupăcioșilor
Târgu Jiu, 9 mai 2021

Avizi de spectacole după noua închidere a teatrelor din martie-aprilie 2021, fiind și la Craiova, n-am ezitat, eu și Aida, pe la jumătatea lui mai și am plecat la Târgu Jiu pentru a vedea "Iedul cu trei ca ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-12-2023: Aida, prima oară în Teatrul Național din Craiova! La mine în inimă e Bebe!
Craiova, 14 februarie 2021

Inițial am zis că scriu despre acest spectacol. Apoi că nu scriu. Apoi iar că scriu. Apoi iar că nu scriu! :-) Și, după cum se vede, scriu! :-) Mai mult despre Aida, fetița mea de "tei ani și luni" a ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-12-2023: Sonați la Varna, murați s-o vadă pe Sonia. Caută să nu fi idiot!
Ora 21:35: Oamenii stau cu umbrele în fața teatrului și așteaptă să intre la spectacol ... deși PICURĂ !!!
Ora 21:36: Intrăm. Găsim câteva locuri.
Ora 21:36: Aida stă la maică-sa în brațe, Mihai la mine.
Ora 21:37 ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro