Opera Poze Personalitati Forum Contact
Stiri Opera Nationala
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
Opera Nationala Bucuresti Opera Nationala Bucuresti
Opera Română Craiova Opera Română Craiova
Opera din Brasov Opera din Brasov
Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera Nationala Română Cluj-Napoca
Opera Nationala Română Iasi Opera Nationala Română Iasi
Opera Nationala Română Timisoara Opera Nationala Română Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Balet Sibiu Teatrul de Balet Sibiu
Teatrul National de Opereta Bucuresti Teatrul National de Opereta Bucuresti
Opera Comică pentru Copii Bucuresti Opera Comică pentru Copii Bucuresti
Opera Maghiara din Cluj-Napoca Opera Maghiara din Cluj-Napoca
Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva
Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti
Artisti români Artisti români
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Interviuri Interviuri
Alte articole Alte articole
Stiri opera Stiri opera
Stiri balet Stiri balet
Stiri muzică simfonică Stiri muzică simfonică
Stiri concerte Stiri concerte
Stiri culturale Stiri culturale
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate

Prezentari opere Romania
Opera Nationala Bucuresti
Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova
Opera din Brasov
Opera Nationala Romana Cluj-Napoca
Opera Nationala Romana Iasi
Opera Nationala Romana Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Opereta Bucuresti
Opera Comica pentru Copii Bucuresti

Stiri alte categorii
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
OperaRail 2016
RomaniaRail 2015
OperaRail 2013
ChinaRail 2015
OperaRail 2012
OperaRail 2015
OperaRail 2014
OperaRail 2017
Artisti români Artisti români
Teodor Ilincai
Leontina Văduva
Alina Cojocaru
Ludovic Spiess
Felicia Filip
Elena Mosuc
Angela Gheorghiu
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Viena StaatsOper
Arena din Verona
Teatro Alla Scala Milano
London Royal Opera House
Stockholm Opera Regala
Munchen Bayerische StaatsOper
Festivalul Puccini
Ruse Opera
Oslo Operaen
Opera din Budapesta
Viena VolksOper
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate
Sofia Opera House

Personalitati muzica
Orase
Orase Romania nasteri
Orase Romania decese
Orase (toate) nasteri
Orase (toate) decese
Judete
Judete nasteri
Judete decese
Zone
Zone Romania nasteri
Zone Romania decese
Zone (toate) nasteri
Zone (toate) decese
Tari
Tari nasteri
Tari decese
Diverse
Continente
Zodii
Inaintea Erei Noastre

Opera Chisinau - Istorie

| Istorie | Imagini | Contact |

Istoricul Operei Naţionale

Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Republica Moldova este mândria culturii naţionale muzicale din cele mai vechi timpuri. Acest pământ s-a făcut vestit prin vocile sale. El este bogat în talente, pe care însăşi natura le-a înzestrat cu harul vocii. În trecut acest ţinut nu o dată a atras atenţia diferitelor trupe de operă. Aici s-au aflat în turneu iluştri cântăreţi Fiodor Şaleapin şi Enrico Caruso, care au cucerit inimile numeroşilor admiratori. În aceste condiţii ideea fondării unui teatru profesionist plutea în aer încă la hotarul secolului XIX-XX. Dar numai la mijlocul sec. XX această idee nobilă, care preocupa adevăraţii iubitori de artă, a devenit realitate.

Etapele timpurii ale belcanto-ului din Moldova sunt marcate de vedetele cu renume mondial. Paris şi Berlin, Viena şi Milano, Bucureşi şi Sidney, Moscova ţi St.-Petersburg - scenele de operă ale acestor oraşe la începutul secolului nostru au găzduit artişti originali din Basarabia. Lumea a aflat atunci numele cântăreţilor L. Lipcovschi, M. Ciobanu, E. Cuza, A. Antonovschi. Instruirea interpreţilor din Basarabia antebelică, activitatea, începând cu mijlocul anilor' 40, a claselor de operă ale instituţiilor de învăţământ superior locale, spectacolele studioului de operă al Teatrului muzical-dramatic Moldovenesc: iată treptele pe care le-a avut de parcurs opera din Moldova în calea ei spre devenire şi înflorire. O preistorie au devenit, în anul 1946, primele reprezentaţii ale studioului de operă menţionat mai sus - „Evghenii Oneghin”, „Madama Butterfly”, „Demon” cu participarea cântăreţilor T. Ceban, V. Doroş, E. Ureche, P. Esin, N. Calcatov, V. Petliuc, S. Vainştein.

În 1956 publicului din Moldova i-a fost prezentat primul spectacol pe propria scenă de operă. Opera ”Grozovan” de D. Gherşfeld, care reproduce file din istoria poporului moldovenesc, a devenit un eveniment de o mare rezonanţă socială. El a servit drept temei pentru emiterea Decretului guvernamental cu privire la fondarea Teatrului Naţional de Operă şi Balet. Aşa s-a încununat calea îndelungată de acumulări creative în domeniul belcanto-ului pe pământul moldav.

Astfel, începând cu deschiderea Teatrului Naţional de Operă şi Balet la mijlocul anilor ' 50, procesul de creaţie în acest domeniu număra deja cinci decenii. În teatru se observă un permanent flux de noi forţe, care aduc cu sine un suflu proaspăt de tinereţe, un simţ dinamic al vieţii contemporane. Toţi aceşti ani de existenţă a teatrului au fost plini de entuziasm, de muncă plină de făurire, de acumulare a experienţei, deci şi a repertoriului, de căutări ale noilor idei artistice, de reuşite încercări de interpretare proprie a chipurilor clasice. O jumătate de secol în cultura naţională a însemnat rezultatele de colaborare a câtorva generaţii de artişti: instrumentişti, cântăreţi şi dansatorii, dirijori şi regizori - a acelui mare colectiv artistic, numele căruia este TEATRUL.

În pofida tuturor dificultăţilor, ascensiunilor şi recesiunilor, Teatrul Naţional de Operă şi Balet a trăit o intensă viaţă artistică. Primii paşi ai noului Teatru de Operă şi Balet au fost virtiginoşi şi fructuoşi. Privind spectacolele de operă montate în aceşti ani, ascultătorii au avut posibilitatea să cunoască tinerii, pe atunci cântăreţi V. Saviţki, F. Cuzminov, P. Botezat, B. Raisov, A. Fomenco, N. Başcatov, V. Tretiacov.

Debutul anilor' 60 a pus începutul unei noi etape în viaţa teatrului. În trupă vine o nouă generaţie, în care un loc de frunte îl aparţine tinerei absolvente a conservatorului local - Maria Bieşu. Putem afirma cu toată certitudinea că în toţi aceşti ani, în pofida dinamicii fireşti a schimbului generaţiilor, teatrul trăieşte sub numele şi harul viguros al acestei extraordinare cântăreţe. Iar ediţiile anuale ale festivalului „Invită Maria Bieşu”, ce adună pe pământul moldav mulţi artişti din întreaga lume, contribuie într-o mare măsură la popularitatea Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Moldova. Tot în acea perioadă a avut loc ascensiunea renumitului tenor Mihai Muntean şi a baritonului Vladimir Dragoş, aceşti remarcabili vocalişti constituind şi astăzi faima artei vocale naţionale. La etapa anilor' 60 teatrul se mândrea pe bună dreptate şi cu alţi cântăreţi remarcabili, care i-au adus celebritatea bine meritată. Printre ei îi putem menţiona pe T. Alioşin, L. Erofeev, L. Alioşin. Diverse chipuri au plăzmuit în partiţiile sale B. Raisov, I. Gheli, S. Alexandrov, A. Jaricov, L. Mihailov, E. Parnichi, A. Şevcenco.

Anii' 70-80 au constituit pentru teatru o perioadă de înflorire, fiind marcaţi de lansarea cunoscuţilor cântăreţi care şi astăzi alcătuiesc baza trupei de operă a teatrului. Printre ei pot fi numiţi aşa artişti experimentaţi ca L. Aga, V. Calestru, V.Zaklikovski, I. Cvasniuc, B. Materinco, A. Donos, N. Covaliov, E. German, N. Margarit, A.Arcea, V.Micuşa, P. Racoviţă, V. Cojocaru, I. Paulencu, V. Cireş şi alţii.

Anii' 90 au fost marcaţi de apariţia unor solişti de forţă, precum T. Busuioc, I.Vinogradov, Z.Vardanian, N.Busuioc, I.Macarenco, Iu. Gâscă, V.Zgardan.

La momentul de faţă pe scena teatrului cu mare succes se produce o pleiadă de solişti talentaţi, care au cucerit deja publicul meloman: M.Ţonina, A. Ţurcan-Carabulea, L.Şolomei, G.Bernaz, G.Muşurov, A. Pihut, R.Picireanu, I.Şciogolev, N.Stoianov, R.Hvalov S.Ceaichevşciuc şi alţii.

Teatrul se poate mândri de asemenea şi cu unii cântăreţi înzestraţi, tinerii absolvenţi ai Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, care în mod onorabil se manifestă în rolurile principale din spectacolele din repertoriu: M.Radiş, A.Tverdohlib, S.Pilipeţchi, N.Bantea, V.Caradja, V.Vereatin, Iu.Maimescu.

Printre meritele Teatrului Naţional de Opera şi Balet din Moldova menţionăm faptul, ca în colectivul lui au crescut mulţi artişti de valoare, care ulterior au devenit solişti ai altor teatre vestite. Printre aceştia pot fi numiţi: S.Strezev, B.Ganzel, E.Gudzi, A.Buruiană, L.Lavric şi alţii.

Un mare număr de artişti de operă şi balet s-au învrednicit de înalte distincţii şi titluri onorifice.

Spectacolele prezentate în anii ce s-au scurs constituie un tablou impunător. Teatrul şi-a format un bogat repertoriu, în care actorii întruchipează multitudinea caracterelor umane şi diferite ipostaze ale sufletelor omeneşti. Astfel, ne impresionează caracterul teatral al „Logodnei la mănăstire” de Procofiev şi al „Clopoţelului” de Donizetti, coloritul tragic al „Normei” de Bellini, frenezia pasiunii din „Cavalleria rusticană” de Mascagni, intrigile ştrengăreşti din „Nunta lui Figaro” de Mozart şi „Bărbierul din Sevilla” de Rossini.

La ceasta contribuie şi munca experimentaţilor dirijori şi regizori. Un aport excepţional în activitatea colectivului l-au adus dirijorii M. Şepper, I. Alterman, L. Hudolei. Multe file din viaţa teatrului sunt legate de numele dirijorilor L. Gavrilov, B. Miliutin, A. Mocialov, A. Gherşfeld, Iu. Florea, A. Samoilă. Astăzi în teatru activează dirijori recunoscuţi, care au dat un nou suflu vieţii teatrale: N. Dohotaru, M. Secichin, I. Ianachi, S.Popov, M.Amihalachioaie.

E cert, că baza unor montări expresive o constituie contribuţia regizorului, personalitatea căruia determină faţa spectacolului. Lucrările regizorilor moldoveni sunt bine cunoscute şi în afara teatrului. Regretatul regizor Eugen Platon, absolvent al şcolii de regie din Leningrad, a fost o călăuză pentru mulţi solişti ai teatrului, timp de câteva decenii, anume lui îi aparţine cea mai mare parte a montărilor Teatrului Naţional de Operă şi Balet. În prezent la teatru activează regizorii E. Constantinov (Maestru în artă) şi M. Timofti , care traduc în viaţă principiile de creaţie ale regizorilor cu renume mondial: W. Filzenstein, B. Pocrovski. Concepţiile regizorale ale maeştrilor moldoveni scot în evidenţă buna cunoaştere a experienţei contemporane a teatrului mondial, tendinţa de a merge în pas cu timpul. Teatrul din Moldova s-a făcut remarcat graţie unui mare număr de montări, care nu o dată au fost menţionate de opinia publică prin ecouri elogioase în presă, prin premii şi distincţii la diverse concursuri prestigioase.

În repertoriului Teatrului Naţional de Operă şi Balet din Moldova un loc de frunte îi revine clasicii italiene. Lumea eroilor din Rossini şi Bellini, Verdi şi Puccini, Leoncavallo şi Mascagni, transpusă pe scena moldovenească, a devenit un material fertil pentru munca de creaţie a colectivului pe parcursul multor ani. Înduioşătorea Aida şi sublima Norma ale Mariei Bieşu, tragica şi dornica de răzbunare Azucena a Tamarei Alioşin, plăpânda Gilda a Liudmilei Erofeev, bravul Calaf şi curajosul Radames ai lui Mihai Muntean, Nefericitul Rigoletto al lui Boris Raisov, viteazul conte di Luna al lui Vladimir Dragoş şi hainul Scarpia al lui Boris Materinco - aceste chipuri de neuitat redate excepţional de maeştri de diferite generaţii, formează un şir, ce ar putea fi continuat.

Unii din artiştii teatrului au urmat stagierea la renumitul teatru La Scala, unde pedagogii menţionau în repetate rânduri corespunderea vocilor cântăreţilor moldoveni belcanto-ului italian. Iată cum explica regizorul Eugen Platon tendinţa teatrului din Chişinău spre repertoriul italian: ”Înalta emotivitate, sinceritatea sufletească a muzicii italiene, care merge de la inimă la inimă, sunt înrudite temperamentului artistic al cântăreţilor moldoveni”. Probabil, anume acestui fapt se datorează atât debutul Mariei Bieşu în „Tosca”, cât şi strălucita ei victorie la concursul internaţional de la Tokyo, care i-a adus distinsei cântăreţe titlul de cea mai bună Cio-Cio-San din lume. Graţie căutărilor artistice ale Mariei Bieşu, multe opere italiene şi-au găsit viaţa scenică în Moldova. Aşa, bunăoară, s-a întâmplat cu montarea operei „Norma” de Bellini şi „Turandot” de Puccini. Succese remarcabile în procesul de valorificare a operei clasice italiene au fost obţinute, realizându-se spectacolele „Adriana Lecouvreur” de Cilea şi „Don Carlos” de Verdi.

Nici un teatru de operă nu poate să se dezvolte fără muzică rusă. Teatrul de operă din Moldova cu mare atenţie respectă tradiţiile operei ruseşti.

Una din cele mai importante direcţii în activitatea teatrului este menţinerea contactelor cu autorii locali. Rezultatul lor final materializându-se în opere şi spectacole de balet de diferite genuri. O mare atenţie se acordă elaborării tematicii istorice („Petru Rareş” de E. Caudella, „Grozovan” şi „Serghei Lazo” de D. Gherşfeld, „Inima Domnicăi” de A. Stârcea, „Alexandru Lăpuşneanu” de Gh. Mustea, „Ateh” de Gh.Ciobanu), chipurilor literaturii moldoveneşti, cele clasice şi contemporane (operele „Casa mare” de M. Copâtman, „Capra cu trei iezi” de Z. Tcaci, baletele „Andrieş” de Z. Tcaci, „Luceafărul” de E. Doga).

Dinamica zilei de azi dictează noi forme şi realităţi în viaţa şi activitatea teatrului de operă. Teatrul a realizat multiple turnee în străinătate, colectivul a fost apreciat în mai multe ţări ale lumii, cum ar fi: Italia, Franţa, România, Bulgaria, Spania, Portugalia, Marea Britanie etc. Presa străină apreciază evoluările soliştilor noştri prin articole şi recenzii călduroase.

În orice stat al lumii Teatrul de operă este prima şi cea mai importantă instituţie culturală a ţării. Noi avem, pe bună dreptate, cu ce să ne mândrim şi ce să transmitem urmaşilor: Teatrul Naţional de Operă şi Balet din Republica Moldova este flagmanul culturii naţionale, istoria, prezentul şi viitorul Patriei noastre.


Istoricul Baletul Naţional

Arta coregrafica din Moldova are traditii bogate, cu radacinile adanc implantate in dansul popular, care a pastrat trasaturile dansurilor din Grecia si Roma Antica, cunoscand pe parcurs si inriurirea culturii popoarelor balcanice si slave.

In Moldova intotdeauna s-a mentinut un interes profund fata de opera si balet, dar numai in 1957 a aparut posibilitatea fondarii unui teatru profesionist. In acest scop la Leningrad si-au facut studiile un drup de moldoveni: Vladimir Tihonov, Petru Leonardi, Vitalie Poclitaru, Vera Salcutan, Claudia Osadci si altii, care dupa absolvirea scolii coregrafice “Vaganov” s-au intors la Chisinau pentru a constitui baza colectivului de balet. Tot atunci au fost invitati tanara balerina Galina Melentiev si experimentatul deja dansator Pavel Fesenco.

Primul spectacol de balet montat pe scena Teatrului moldovenesc de opera a devenit „Fantana din Bahcisarai” de B. Asafiev. Coregraful Alexandru Protenco a pornit de la versiunea lui R.Zaharov. Partitia lui Vatlav a fost interpretata de Vladimir Tihonov, cea a Mariei de Galina Melentiev, a hanului Chirei – de Pavel Fesenco. Spectacolul a produs un succes extraordinar, care s-a mentinut pe parcursul multor ani de viata scenica a baletului.

In curand in repertoriul tetrului au intrat baletele „Precautiuni inutile” de P. Hertel, „Sraussiana” de J. Strauss, „Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski, „Noaptea valpurgica” de Gh. Gound.

Alaturi de celebrele lucrari clasice in teatru apare tendinta de cautare a stilului propriu, de creare a scolii nationale de balet. Compozitorul basarabean Vasile Zagorschi scrie baletul « Zorii », montat de coregraful Varcovitchi. Pe motivele poemului lui Mihai Eminescu „Strigoii” compozitorul Eduard Lazarev scrie muzica la baletul „Spada franta”, fiind montat de coregrafii S. Drecin si N.Danilov. Partitia lui Arald din acest spectacol a devenit unul dintre rolurile de performanta in repertoriul lui Vladimir Tihonov, iar in rolul Focului a excelat Petru Leonardi.

Primul deceniu de statornicire a unei trupe profesioniste de balet a fost marcat de noi montari, cand fiece spectacol devenea un eveniment de zile mari. Teatrul intrerprinde turnee in Bulgaria, la Moscova si Kiev. Pe atunci Chisinaul era vizitat de numerosi oaspeti, iar publicului i se oferea bucuria sa admire talentul unor astfel de somitati ale baletului de performanta ca Vladimir Vasiliev si Ecaterina Maximova, Elena Reabinkina, Raisa Strucikova, Nicolae Tiscaridze, Andrei Uvarov, Mariana Rajchin, Ludmila Semeneaca, Boris Efimov, Marihiro Ivata.

Publicul meloman astepta cu nerabdare intalnirea cu asa maestri ca Vladimir Tihonov Petru Leonardi, Rozita Potehina, Alexandru Mihalachi si altii.

Baletul „Carmen-suita” pe muzica de G. Bizet-R. Scedrin inca o data a demonstrat maestria inalta si vocatia de actrita tragica a Galinei Melentiev, care la timpul ei, intr-un mod stralucit s-a produs in rolurile Odilliei, Zanei zapezilor, Cleopatrei.

In anul 1964, revenind in orasul natal dupa absolvirea Colegiului coregrafic din Moscova, tanarul dansator Mihai Caftanat, se afirma ca prim-solist. Partitia Desire („Frumoasa din padurea adormita”) a devenit unul din rolurile de baza ale artistului. Tanarul dansator s-a distins prin calitatile innascute deosebite. Baza academica solida ii permiteau sa asimileze, fara mai eforturi, toate rolurile principale in spectacolele montate. M.Caftanat devine o adevarata vedeta a dansului barbatesc, cucerind spectatorii prin fascinatie scenica si virtuozitate.

Teatrul de Opera si Balet din Chisinau cauta in primul rind sa-si formeze un repertoriu clasic, fara de care nu poate exista un teatru adevarat. Astfel, repertoriul de baza al teatrului au format baletele „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din padurea adormita”, „Spargatorul de nuci”, „Giselle”, „La Silphide” etc.

Perioada de inflorire a Teatrului de Opera si Balet din Moldova este legata de numele coregrafului lui Marat Gaziev, care a montat „Sonetele” pe muzica lui B. Britten si „Arabesques” pe muzica lui E. Lazarev. Lui, de asemenea, ii apartine realizarea spectacolelor clasice „La Silphide” si „Baiadera”. Anume cu concursul lui Marat Gaziev a fost renovat spectacolul „Antoniu si Cleopatra”, s-au format asa artisti valorosi ca V. Ghelbet, V. Scepaciov, O. Gurievschi, O. Ionel, L. Cerececea si altii.

Interpretarea spectacolului „Baiadera” este o sarcina grea, doar pe puterile unei trupe mari, de o performanta profesionala aleasa. In acest spectacol si-au realizat maiestria V.Scepaciov, R.Potehin, A.Mihalachi, V.Ghelbet. Maestrul de balet Tatiana Legat a transpus in mod adecvat acest balet in scena moldoveneasca.

In anul 1983 a avut loc premiera baletului national „Luceafarul”, pe motivele poemului omonim de Mihai Eminescu – ultimul din marii romantici ai sec. XX. Profunzimea filosofica a poemului eminescian plaseaza aceasta lucrare printre capodoperele literaturii universale. Complexitatea universului poetic, patrunsa de simplitatea inedita a versului eminescian, a reprezentat o sarcina destul de grea in aspectul abordarii muzical-scenice a poemului. „Luceafarul” este prima lucrare in genul de balet a compozitorului Eugen Doga, in care autorul a imbinat principiile simfonismului clasic cu traditiile muzicii nationale. V.Scepaciov si V.Ghelbet s-au pronuntat ca adevarati maestri ai scenei, creand inedite, prin splendoarea lor, chipurile Catalinei si a Luceafarului. Ulterior in aceste roluri au evoluat cu stralucire O.Gurievschi si A. Alexandrov. De altfel, toate chipurile create in scena de O.Gurievschi fascineaza printr-o larga si armonioasa gama sentimentala.

Alaturi de baletele clasice, repertoriul teatrului cuprinde si spectacole contemporane, ca de exemplu „Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici” de B.Pavlovski (in redactia lui G.Maiorov), „Romeo si Julieta” de S.Prokofiev, „Printul si cersetorul” de N.Simonean, montate de talentatul coregraf Eugen Garnet.

La teatru are loc schimbul generatiilor.

Astazi in functie de Prim-coregraf se afla Mihai Caftanat - un dansator de exceptie, Artist al Poporului din R.M., Erou al muncii din Vietnam.

Olga Gurievschi, Maestru emerit al artei din RM, este pedagog-repetitor. Printre elevii sai sunt artistii A.Homitchi, V.Statnai, A.Terentiev.

Elena Taricov, este un pedagog iscusit, care a daruit teatrului asa dansatori, ca Cristina Terentiev, Rada Duminica, Nicolae Balan, Svetlana Balta.

Tamara Podaruev – pedagog-repetitor, Maestru in arta, Artista emerita din Vietnam.

Teatrul se mandreste cu dansatorul Andrei Litvinov, Maestru in arta. Maniera lui se deosebeste printr-un anume aristocratism, caracter retinut, dar si plin de temperament, atunci, cand o cere dramaturgia. А. Litvinov poseda un dar actoricesc aparte, stie sa construiasca propria conceptie dramatica.

Ghenadie Badica, Maestru in arta, este inca un dansator recunoscut, cu o maniera artistica pregnanta.

Astazi pe scena teatrului se produce o noua pleada de dansatori talentati. Solistii Nadejda si Egor Scepaciov, Cristina si Alexei Terentiev, Anastasia Homitchi, Vladimir Statnai, Maria Poliudov, pastrand traditiile clasice bucura spectatorii prin capacitatile si realizarile sale in acest distins gen al artei. In aceasta ordine de idei, remarcam importanta si aportul Colegiului National de Coregrafie in formarea profesionala a artistilor de balet din Moldova. Acest colegiu a educat asa dansatori de performanta, precum V.Scepaciov, O.Ionel, E.Zaitev, Gh.Badica, A.Litvinov, N.Cotet, E.Scepaciov, C.Terentiev, A.Homitchi, V.Statnai, M.Poliudov, S.Vasilita, V.Bondarenco, A.Nazarenco si multi altii.

Trupa de balet a Teatrului National de Opera si Balet, pe parcursul intregii sale vieti, pline de inflacarare si revelatii artistice, ce a cuprins creatia a mai multor generatii de coregrafi si artisti, si-a creat imaginea unui colectiv de inalt profesionalism. Aceasta ne-o ilustreaza rezultatele turneelor intreprinse in Rusia, Laos, Vietnam, Bulgaria, Italia, Romania, precum si inalta apreciere, data de catre criticii teatrali reprezentantilor colectivului. Trupa de balet a teatrului e plina de energie, idei artistice, dorinta de a monta noi spectacole originale. Mai mult, ea intotdeauna a avut parte de spectatori recunoscatori.

In constructie
Româna English Italiana Deutsch Français Español
Optiuni
Articole recomandate
Grup stiri opera
Autori articole
Traducatori
Linkuri opera
Linkuri utile
Program lunar
Harta opere Romania
Orase stiri opera
Harti website
Website-ul in Europa
Website-ul in China
Website-ul in Romania
Website-ul si Angela Gheorghiu
Website-ul si Elena Mosuc
Website-ul si Teodor Ilincai
Imagini opere
Wallpapere opere
Opere din lume
Opere din Europa de Est
Opere din Europa de Vest
Opere din Europa de Nord
Opere din Africa
Opere din Asia
Opere din Australia
Opere din America de Nord
Opere din America de Sud
Atentie!
Terenuri
Meditatii Cazare Avatare Jocuri Bancuri Sondaje Cursuri Craiova Dictionar Creare site

Website despre teatrele de opera si opereta din Romania si Europa

© Opera Nationala 2010 - Prezent

Dictionar   Meditatii   Creare site