Opera Poze Personalitati Forum Contact
Stiri Opera Nationala
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
Opera Nationala Bucuresti Opera Nationala Bucuresti
Opera Română Craiova Opera Română Craiova
Opera din Brasov Opera din Brasov
Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera Nationala Română Cluj-Napoca
Opera Nationala Română Iasi Opera Nationala Română Iasi
Opera Nationala Română Timisoara Opera Nationala Română Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Balet Sibiu Teatrul de Balet Sibiu
Teatrul National de Opereta Bucuresti Teatrul National de Opereta Bucuresti
Opera Comică pentru Copii Bucuresti Opera Comică pentru Copii Bucuresti
Opera Maghiara din Cluj-Napoca Opera Maghiara din Cluj-Napoca
Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva
Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti
Artisti români Artisti români
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Interviuri Interviuri
Alte articole Alte articole
Stiri opera Stiri opera
Stiri balet Stiri balet
Stiri muzică simfonică Stiri muzică simfonică
Stiri concerte Stiri concerte
Stiri culturale Stiri culturale
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate

Prezentari opere Romania
Opera Nationala Bucuresti
Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova
Opera din Brasov
Opera Nationala Romana Cluj-Napoca
Opera Nationala Romana Iasi
Opera Nationala Romana Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Opereta Bucuresti
Opera Comica pentru Copii Bucuresti

Stiri alte categorii
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
OperaRail 2015
OperaRail 2014
OperaRail 2016
RomaniaRail 2015
OperaRail 2013
ChinaRail 2015
OperaRail 2012
Artisti români Artisti români
Teodor Ilincai
Leontina Văduva
Alina Cojocaru
Ludovic Spiess
Felicia Filip
Elena Mosuc
Angela Gheorghiu
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Stockholm Opera Regala
Munchen Bayerische StaatsOper
Festivalul Puccini
Ruse Opera
Oslo Operaen
Opera din Budapesta
Viena VolksOper
Viena StaatsOper
Arena din Verona
Teatro Alla Scala Milano
London Royal Opera House
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate
Sofia Opera House

Personalitati muzica
Orase
Orase Romania nasteri
Orase Romania decese
Orase (toate) nasteri
Orase (toate) decese
Judete
Judete nasteri
Judete decese
Zone
Zone Romania nasteri
Zone Romania decese
Zone (toate) nasteri
Zone (toate) decese
Tari
Tari nasteri
Tari decese
Diverse
Continente
Zodii
Inaintea Erei Noastre

Teatrul Liric Elena Teodorini Craiova - Istorie

| Istorie | Imagini | Contact |

Teatrul muzical craiovean, iniţial "teatrul de improvizaţii", un fel de Commedia dell'Arte, a pătruns în Craiova datorită relaţiilor oraşului (mai ales comerciale) cu Viena, Trieste, Ragusa, Veneţia, Ţarigrad, Petersburg, Lipsca şi Breslau. O descriere făcută Craiovei in Almanahul Statului din "Printipatul a toată Ţara Românească" (Buda, 1837) consideră Craiova "a doua capitală după Bucureşti" datorită instituţiilor sale de cultură.

Începuturi
In 1830, o trupă germana reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezinta aici "Puritanii" - mare dramă in trei acte de Romani, muzica de Bellini.

Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alţi cercetători in 1848), materializată de Costache Caragiale şi Costache Mihăileanu (sprijiniţi de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chiţu şi Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei şi operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă ţiganească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă şi operetă mai târziu

Se creează o orchestră proprie şi se solicită prezenţa unor mari dirijori şi compozitori ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent in Craiova intre anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868).

Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrajitorie - "Baba Hârca", melodramă naţională cu canâtece "Cetatea Neamţului", operetele "Crai Nou" şi "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătoriţa" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" şi "Banii, gloria şi amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" şi "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului" (scrisă în colaborare cu Eduard Wachmann).

Perioada Teodorini
Theodor Teodorini, venit in Craiova in 1857, creeaza o adevărată dinastie artistică, alături de soţia sa, Maria Teodorini şi de cele două fiice, Elena şi Aura Teodorini. Teatrul Teodorini a avut două formaţii distincte de operetă, conduse de Al. G. D. Marinescu şi A. Bobescu.

Elena Teodorini are un rol important in modificarea repertoriului, alături de Ion Anestin, Ion şi Profira Farcăşanu, Margareta Dumitrescu-Dan, Alecu Bărănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vladaia, etc.

In anii următori "Mam'zelle Nitouche" de Herves, obţine un mare succes în interpretarea Irinei de Vladaia, orchestra fiind condusă de E. Companiski-Niedola.

In 1894, repertoriul este reprezentat in principal de operetă : Vânzatorul de păsări, Voievodul ţiganilor, Girofle-Girofla, Fiica doamnei Angot, Mam'zelle Nitouche, Boccacio, s.a., având ca primadone pe Irina de Vladaia, Elisa Odesseanu, Josefina Găluscă, ca tenori pe Ion Băjenaru, Gheorghe Vasiliu, ca baritoni pe Nicolae Poenaru şi ca solişti pe Farcăşanu, Nicolau, Al. Nanu, Al. Nicu Răiculescu, Petrini, Ştefan Iulian-fiul, 26 coriste şi corişti, orchestra sub conducerea maestrului Neuwirthe. Comici erau: Ion Tănăsescu, Ion Anesti şi N. Popescu.

În stagiunea 1894-1895 se angajează la operetă şi Al.C.Broscărescu - prim-tenor, C. Petrescu - bariton, Margareta Dumitrescu - primadona, Caliopi Seinescu, Leontina Ioanid.

Desfiinţare şi reînfiinţare
Trupa de operetă din Craiova, în pofida succeselor obţinute, se desfiinţează din cauza problemelor financiare. În martie 1901 cântă aici trupa italiană a lui M. Laburn, cu operele Faust, Il Trovatore, Aida, Ballo in maschera de Giuseppe Verdi şi Il barbiero di Seviglia de Gioachino Rossini. De asemenea, susţin reprezentaţii opera din Praga, precum şi cea din Viena, cu Mila Teheren în fruntea unor prestigioase distribuţii.

Trupa craioveană se reface in 1904, tot sub conducerea lui A. Bobescu, şi intreprinde un turneu la Odesa, obţinând un mare succes, in principal datorită sopranei Margareta Dan şi a tenorului Gh. S. Vasiliu.

Primul război mondial şi perioada interbelică
Numit director al Teatrului Naţional (1914-1920), şi după al Conservatorului "Elefterie Cornetty", cântareţul liric Grigorie Gabrielescu reface trupa de operetă, reconsideră repertoriul, se ocupă de formarea unor tinere talente (Nicolae Rabega, Iosif Silberman, George Steruan, Remus Comaneanu, Zoe Florescu, Lilli Tanasescu, Marioara Farcasanu) şi călătoreşte, special în Italia pentru a găsi cântăreţi.

In perioada interbelică, interesul pentru operă şi operetă scade.

Teatrul se desfiinţează din nou în 1935.

Anii 70
In data de 29 iunie1972 se înfiinţează secţia de operetă în cadrul Filarmonicii de Stat "Oltenia", cu prilejul sărbătoririi a unui sfert de veac de existenţă. Primul spectacol e Sânge vienez de Johann Strauss (fiul), urmând, pe data de 27 martie 1973, premiera la "Lăsaţi-mă să cânt" de Gherase Dendrino, sub conducerea muzicala a lui Teodor Costin, solisti: Filimon Siminic, Eugenia Moraru, Valentina Mănescu, corul condus de Alexandru Racu.

Stagiunea 1973-1974 s-a deschis cu premiera operetei "Bal la Savoy" de Paul Abraham, dub bagheta tânarului dirijor Marian Didu. Urmează Răpirea din Serai de W.A.Mozart (10 aprilie 1974), pusă in scenă de regizorul german Hermann Wedekind, corul dirijat de Teodor Costin.

Incepând cu anul 1974, se poate vorbi despre o activitate structurata pe trei domenii, înscriindu-se pentru prima data in repertoriu un spectacol muzical pentru copii, "Cocoşelul neascultător", poveste de Ion Luchian pe muzica compozitorului craiovean Constantin Ungureanu.

La 1 iunie 1979 se infiinţează Teatrul Liric prin decizia 264 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al judetului Dolj. In 23 septembrie 1996, prin hotărârea 2430 din 02/10/96 a Consiliului Judeţean Dolj se aprobă schimbarea denumirii "Teatrul Liric Craiova" in "Teatrul de Operă şi Operetă Craiova". Ulterior, teatrul ia numele Elenei Teodorini în perioada 1996-1997, iar din anul 2002, când se sărbătoresc 30 ani de activitate neîntreruptă, se revine la numele atestat documentar, Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova.

In constructie
Româna English Italiana Deutsch Français Español
Optiuni
Articole recomandate
Grup stiri opera
Autori articole
Traducatori
Linkuri opera
Linkuri utile
Program lunar
Harta opere Romania
Orase stiri opera
Harti website
Website-ul in Europa
Website-ul in China
Website-ul in Romania
Website-ul si Angela Gheorghiu
Website-ul si Elena Mosuc
Website-ul si Teodor Ilincai
Imagini opere
Wallpapere opere
Opere din lume
Opere din Europa de Est
Opere din Europa de Vest
Opere din Europa de Nord
Opere din Africa
Opere din Asia
Opere din Australia
Opere din America de Nord
Opere din America de Sud
Atentie!
Terenuri
Meditatii Cazare Avatare Jocuri Bancuri Sondaje Cursuri Craiova Dictionar Creare site

Website despre teatrele de opera si opereta din Romania si Europa

© Opera Nationala 2010 - Prezent

Dictionar   Meditatii   Creare site