Elena Mosuc, in randul marilor soprane ale lumii

[ Autor Costin Popa ] [ Din categoria Mari artiÈ™ti români ] [ Subcategorie Elena MoÈ™uc ] [ Data articol: 2013-04-16 ] [ Din localitatea Bruxelles ] [ Tara Belgia ]   Ambientul Mărturisesc că am primit cu oarecare reticentă vestea reprezentării operei "Lucrezia Borgia� de Donizetti, nouă productie a Teatrului Regal "La Monnaie� din Bruxelles, în marea arenă a Circului Regal din capitala belgiană, si nu în sala bombonieră de la sediu care, ce-i drept, oferea mai putin de jumătate din numărul de locuri, 1700 fată de 3500. Iată deci logica de organizare a acestui eveniment consfintit de un titlu rar si o distributie stelară. Punct ochit, punct lovit, amfiteatrul poligonal cu 20 de laturi, 37 metri diametru si 15 rânduri de balcoane a fost arhiplin pe parcursul seriei de spectacole. Fapt afirmat de managementul teatrului, fapt constatat personal la un matineu. Bucuria mea a fost la descoperirea unei acustici naturale exceptionale într-un cadru atipic si total deschis, a unui spatiu larg de joc, cu destule practicabile care au permis schimbări rapide de scene. Orchestra s-a aflat la nivelul platoului, în laterala "intrării cailor�, dacă ar fi să ne referim la amplasamentul de circ, cu nu mai mult de patruzeci de instrumentisti, iar dirijorul a fost urmărit de solisti si cor prin cinci monitoare amplasate de jur-împrejurul arenei. O solutie destul de complicată, dar unică într-un asemenea ambient. Singur, Corul Teatrului "La Monnaie� (dirijor, italianul Martino Faggiani) s-a aflat, în unele momente, în dificultate de coordonare cu seful de orchestră britanic Julian Reynolds. ÃŽn cele patru puncte cardinale ale arenei tronau mulaje gigantice care reprezentau un craniu încoronat, un diavol cu rânjet de clown, o pereche de� sâni (între care Lucrezia urma să apară în actul secund!?! ) si o Sfântă Fecioară. A fost în intentia scenografului german Johannes Leiacker să puncteze simbolic câteva din esentele melodramei, moartea, damnarea, desfrâul, religiozitatea, dar modul de realizare a frizat kitsch-ul absolut. Au fost elementele de decor către care au mers rezervele mele, în rest montarea belgianului Guy Joosten a stăpânit cu autoritate naratiunea tramei, transpusă undeva, în prima jumătate a secolului trecut, când încă se mai purtau meloane. Armurierii pot stabili cu precizie perioada, după modelul revolverului cu care Gennaro distruge litera "B� din reclama luminoasă "Borgia�, declansând definitiv conflictul. Altminteri, costumele chilianului Jorge Lara au fost simplu desenate, de bal pentru doamne (să nu uităm că actiunea Prologului se petrece în plin carnaval venetian la Palazzo Grimani iar a celui de-al doilea act la sărbătoarea de la palatul printesei Negroni din Ferrara), smokinguri pentru domni. ÃŽn plină perioadă modernă, rochiile Lucreziei Borgia au fost de epocă (aluzive la secolul XVI), bine integrate atmosferei de petrecere în care si măstile au fost remarcabile, unele sugerate doar, stilizate, colorate, imaginative, simbolice, bogate. Fără îndoială că libertinajul de la curtea ferrareză nu a fost omis si animatoarele topless au încălzit atmosfera. Din unghi actoricesc, a fost evident că Joosten a lucrat mult cu toti cei prezenti pe platoul cvasi-gol. Rezultatele au fost meritorii, jocul scenic intens si convingător. Lucrarea Donizetti a compus "Lucrezia Borgia� pentru premiera din 26 decembrie 1833 de la Scala din Milano, pe un libret de Felice Romani, inspirat de piesa lui Victor Hugo, ce reproduce legende tesute în jurul teribilei eroine, fiică de papă, vindicativă, otrăvitoare, mamă a opt copii si presupusă adulteră în timpul celor trei căsătorii. A ales un episod din timpul ultimului mariaj, cu Don Alfonso d�Este, în care iubirea maternă pentru Gennaro, care se îndrăgostise de ea, se suprapune dorintelor de răzbunare pentru cel ce batjocorise numele familiei Borgia, acelasi Gennaro. Reprezentată destul de rar din cauza dificultătii rolului titular, situat în vocalitatea de coloratură dramatică, "Lucrezia Borgia� a renăscut pe afise în iulie 1965, printr-un concert la Carnegie Hall din New York, datorat marelui dirijor român Ionel Perlea, care a avut-o ca interpretă principală pe tânăra Montserrat Caballé, 32 de ani, moment - reper ce a însemnat lansarea prodigioasă a sopranei într-o carieră fulminantă. Elena Mosuc� � este recunoscută international drept o reputată belcantistă. S-a afirmat în acest teritoriu atât de pretentios, pornind de la stiinta lecturii analitice a scriiturilor rossiniene, belliniene, donizettiene, pe care le-a transpus în sunet gratie unor capabilităti tehnice, practic, fără limite. Stilul epocii a putut fi redat în integralitate, cu întregul evantai de nuante si culori puse în slujba expresiei. Pianissime, diminuendo-uri si crescendo-uri, "messa di voce�, moliciuni, mezzevoci, fraze lungi, de respiratie largă si câte altele. Toate au învesmântat vocea strălucitoare, omogenă, ductilă, cu mare ambitus de coloratură. Iată panasul Elenei Mosuc. Pasiune ardentă transmite cântul renumitei soprane si astfel rolurile romantice verdiene au fost redate în plinătatea lor, păstrându-le în chip minunat componentele belcantiste. Cu timpul, glasul Elenei Mosuc s-a împlinit din punct de vedere timbral, a devenit mai consistent, au apărut sunetele grave "de piept�, atacurile notelor acute, articulările incisive. Operelor belliniene ("Puritanii�, "Somnambula�, "Norma�), donizettiene ("Lucia di Lammermoor�, "Linda di Chamounix�, "Maria Stuarda�, Anna Bolena�), verdiene ("Corsarul�, "Rigoletto�, "Traviata�, "Luisa Miller�) le-a conferit si le conferă tălmăciri importante. Seria de spectacole de la Bruxelles a dovedit că rolul titular din "Lucrezia Borgia� reprezintă pentru Elena Mosuc unul dintre vehiculele cele mai potrivite pentru înfătisarea calitătilor ei. Cantabilitatea ariei de intrare "Com�e bello! � a fost restituită în toată splendoarea, cald, cu unduiri domoale si punctări subtile. Nimic nu este liniar în cântul Elenei Mosuc, blânde sublinieri si mlădieri expresive dau sensuri afectuoase frazelor contemplative la vederea fiului Gennaro, adâncit în somn. Lejeritătile acestei pagini de tipic "Larghetto� donizettian au fost expuse diafan, linistit, cu pianissime plutitoare. ÃŽmi stăruie în memorie o notă de La bemol, interminabil de lungă, emisă într-o singură respiratie si a cărei intensitate a crescut până la forte. ÃŽn tensionatul duet cu sotul Don Alfonso (basul Paul Gay) din actul prim, recitativele vehemente au alternat cu ruga fierbinte, fluid redată cu un legato exemplar. Secventa "Allegro mosso�, alertă, agitată, comportă salturi în intervale ascendente de octavă, care fie că se finalizează în forte, fie în piano (ca în Prolog). Au fost rezolvate impecabil. Pare că artistei românce nu îi este nimic imposibil. Accentele dramatice din tertetul cu Don Alfonso si Gennaro (tenorul Charles Castronovo), ca si cele din duetul subsecvent cu Gennaro "Infelice! il veleno bevesti�� ("Allegro vivace�) au avut fermitatea si avântul venite din adâncă trăire. Deznodământul i-a oferit Elenei Mosuc impresionante momente, implorare disperată în cavatina "M�odi, ah m�odi�, în care rafinamentele si lacrima s-au simtit la tot pasul. Cabaletta finală "Era desso il figlio mio� a cutremurat prin durerea sfâsietoare a unei mame la pierderea fiului. Lucrezia Borgia în viziunea Elenei Mosuc este un personaj dominat de dragostea maternă, mai mult decât o răzbunătoare. Avalansele portativelor încărcate de coloratură au fost absolut spectaculoase, iar acuta de Mi bemol, sunet fin care a încheiat partitura sopranei, s-a transformat, pe fraza descendentă, într-un râs dement. Eroina înnebuneste. O Lucia di Lammermoor avant la lettre. ÃŽntregul rol a fost jucat admirabil, convingător, debordant, fără economie de efort, cu extremă dăruire. Admirabilă creatie! Partenerii divei Belcanto-ul nu a fost la el acasă numai gratie Elenei Mosuc. O distributie bine alcătuită ni i-a înfătisat pe mezzosoprana spaniolă Silvia Tro Santafé (travesti în rolul Maffio Orsini, prietenul lui Gennaro), americanul Charles Castronovo si francezul Paul Gay. Cu timbru frumos, cu egalitate între registre ce îi conferă fluentă pe ambitus, cu frazare bine condusă, Silvia Tro Santafé a cântat cu aplomb, inclusiv cunoscuta baladă "Il segreto per esser felici� din actul al doilea. Un anunt făcut la începutul spectacolului îl prezenta pe Castronovo ca fiind gripat. Poate acesta a fost motivul unor usoare răguseli în primul act, dar tenorul a expus o voce plăcută, plină de lirism evocator si a modelat frumos frazele muzicale, cu acea italianita absolut indispensabilă. A cântat cu legato di grazia, moliciuni, abandonuri poetice si mezzevoci, o bună recomandare a artistului pentru rolurile de acest gen. Cu glas solid si penetrant, Paul Gay a conturat un Don Alfonso dur, perfid si stâncos, asa cum este caracterul personajului. Nu trebuie uitată însă apartenenta rolului la scriitura belcantistă si, privit din acest unghi, cântul francezului a părut monoton si fără maleabilitate. Cvartetul principal si cei zece (! ) solisti din rolurile mici au fost bine condusi de dirijorul Julian Reynolds, la pupitrul ansamblurilor Teatrului Regal "La Monnaie�. Seful de orchestră cunoaste bine specificul lucrării, cursivitatea discursului muzical este asigurată, ca si tensiunea dramatică. Tempii au fost judicios alesi si ansamblurile concertato care le prefigurează pe cele ce vor veni mai târziu, în partiturile verdiene romantice, au avut echilibru si coerentă. Epilog Neavând posibilitatea de comparatii decât prin suporturile audio-video, le reascult si le revăd pe celebrele soprane belcantiste care au înregistrat rolul în integralitate, în studio sau live ca urmare a unor concerte sau spectacole. Prin exceptionala sa performantă la Bruxelles, Elena Mosuc face ca acest grup select al interpretelor opusului donizettian, imuabil vreme de aproape cinci decenii, să se extindă. O dată în plus, artista noastră este validată printre cele mari, printre cei mari, un fapt care ar trebui pe deplin cunoscut si apreciat si în România. Prea de multe ori repetăm doar nume vizibile mediatic. Aflată la apogeul carierei, Elena Mosuc, prin înalta sa valoare vocală si artistică, merită o mai mare recunoastere si în tara sa, unde a revenit pe scene de operă si în concerte, cu mare drag, ori de câte ori a fost solicitată. Suntem contemporani cu Elena Mosuc si trebuie să ne bucurăm pentru acest privilegiu.

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

09-01: Tenorul Teodor Ilincăi, pe scena Finnish National Opera and Ballet din Helsinki
Tenorul Teodor Ilincăi, solist al Operei Naționale București, interpretează rolul Mario Cavaradossi în producția operei Tosca de Giacomo Puccini, pe scena Finnish National Opera and Ballet din Helsinki, Finlanda.

Reprezentațiile ...
[ continuare ]
Din categoria Mari artiști români

02-06-2025: Ioan Holender, omagiat în cadrul unui eveniment deosebit
Timișoara își onorează valorile! Sâmbătă, 7 iunie 2025, de la ora 18:00, la Cinema Timiș, publicul este invitat să participe la un eveniment aniversar dedicat lui Ioan Holender, una dintre cele mai mari personalități ale culturii europene ...
[ continuare ]
Din categoria Mari artiști români

26-05-2025: Program Elena Moșuc 2025
Iunie 5, 2025 la 19.00
TURANDOT
Pannon Philharmonic
Pécs
Ungaria

Iulie 11, 2025 la 20.30
Italienische OpernNacht Gala (1)
Marktplatz (Openair)
Rothenburg ob der Tauber
Germania...
[ continuare ]
Din categoria Mari artiști români

13-04-2024: Aida Pascu a primit premiul "Tânărul artist al anului 2024"
Aida Pascu a primit premiul "Tânărul artist al anului 2024" la Valencia, Spania, la Gala ICMA (International Classical Music Awards), din partea membrului roman al juriului, Cristina Comandasu, manager Radio România Muzical. ...
[ continuare ]
Din categoria Mari artiști români

07-04-2024: Aida Pascu va primi premiul “Young artist of the year�
În 12 aprilie 2024, soprana Aida Pascu va primi premiul “Young artist of the year� la Gala premiilor International Classical Music Awards (ICMA), în cadrul unei gale ce va avea loc la Palau de la Musica din Valencia. Este o reușită remarcabil ...
[ continuare ]
Din categoria Mari artiști români