|
Madama Butterfly pe scena Operei Maghiare Cluj-Napoca
 Nu sunt făcut pentru acțiuni eroice. Iubesc ființele care au o inimă ca și a noastră, care sunt făcute din speranțe și iluzii, care au tresăriri de bucurie și orele lor de melancolie, care plâng fără să urle și suferă cu o amărăciune interiorizată. (Giacomo Puccini)
Melomanii sunt invitaţi joi, 21 ianuarie, de la ora 18.30, să o reîntâlnească pe "Madama Butterfly", operă de Giacomo Puccini. Simbol al iubirii sacrificate de indiferență și egoism, "Madama Butterfly" de Puccini - ce aduce în atenție emoționanta poveste de dragoste dintre gheișa Cio-Cio-San și americanul pe nume Pinkerton - a fost inspirată de povestirea "Madame Butterfly", a americanului John Luther Long, precum și de romanul cvasi-autobiografic al francezului Pierre Loti, "Madame Chrysanthème". Înainte de a ajunge, însă, să cunoască cele două surse amintite, Puccini a văzut, la Londra, în 1900, piesa de teatru adaptată de David Belasco după povestirea lui Long. Puternic impresionat, compozitorul avea să se întoarcă în Italia și să înceapă documentația pe această temă - copiază și studiază melodii din publicații ce conțineau transcrieri de cântece japoneze -, intenția lui fiind aceea de a surprinde cât mai bine trăsăturile culturii japoneze dar și de a caracteriza, din punct de vedere muzical, protagoniștii operei. Momentul nunții dintre Pinkerton și Cio-Cio-San este acompaniat de imnul japonez "Kimi ga yo", iar specialiști în cultura japoneză, precum Kimiyo Powils-Okano, recunosc în opera lui Puccini cel puțin alte 10 melodii din muzica japoneză.
Amestec de realitate și ficțiune, "Madama Butterfly" - pentru care Puccini a scris nu mai puțin de cinci variante, dintre care prima în 1904, iar ultima în 1907 - a devenit în timp nu doar una dintre cele mai triste povești de dragoste din lume, ci și un mit arhetipal al legăturii dintre Orient și Occident.
Reprezentația de joi, 21 ianuarie, va aduce pe scena clujeană un spectacol tumultos aflat sub bagheta dirijorului Zsolt Jankó, care îi va reuni pe scenă pe artiștii: Carmen Gurban (Madama Butterfly), AdorjánPataki (B.F. Pinkerton), Sándor Balla (Sharpless), Mária Molnár (Suzuki), Éva Jordán (Kate), Róbert Vass Laczkó (Goro), Levente Szabó (Yamadori), János Szilágyi (Bonzo), Ferenc Kovács, János Ádám, Milán Székely. Regia artistică este semnată de Vincent Liotta. |
Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!
Alte titluri din aceeasi categorie15-10: „La Dolce Musica”, recital extraordinar susținut de Opera Brașov la AFI Brașov Sâmbătă, 17 octombrie 2026, de la ora 18.00, Opera Brașov vă invită la AFI Brașov, la recitalul extraordinar „La Dolce Musica” susținut de artiștii noștri, cu prilejul aniversării a șase ani de la înființarea centrului comercial. Vi ... [ continuare ] Din categoria Opere din Romania
15-10: „Indiile galante” la Opera Iași Opera Națională Română din Iași programează duminică, de la ora 18:30, în Sala Mare, un spectacol extrem de apreciat, „Indiile galante”, de Jean-Philippe Rameau. Având premiera mondială la Paris, în 1735, opera care are o uvertură și ... [ continuare ] Din categoria Opere din Romania
14-10: „Faust” cu casa închisă la Opera Brașov Sâmbătă, 17 octombrie 2026, de la ora 18.30, în Sala Operei Brașov, este programat spectacolul cu opera „Faust” de Charles Gounod, o reprezentație care este deja sold-out.
„Faust” este una dintre celebrele grand opéra di ... [ continuare ] Din categoria Opere din Romania
12-10: Trei spectacole în această săptămână la Opera Iași Opera Națională Română din Iași are trei spectacole în programul acestei săptămâni.
Marți, de la ora 18:30, Holul de Onoare al Palatului Culturii din Iași va găzdui tradiționalul eveniment lunar intitulat Concert la Palat ... [ continuare ] Din categoria Opere din Romania
12-10: Marți, ora 22, TVR Cultural prezintă "Ţara Surâsului" Marți, 13 octombrie, ora 22:00, TVR Cultural
Ţara Surâsului
Operetă în 3 acte de Franz Léhar
Libretul: Ludwig Herzer și Fritz Löhner (după o idee de Victor Léon)
Regia artistică: Anda Tăbăcaru
C ... [ continuare ] Din categoria Opere din Romania
|