OperaRail 2023 OperaRail 2022 OperaRail 2014 OperaRail 2021 OperaRail 2020 OperaRail 2019 OperaRail 2015 OperaRail 2018 OperaRail 2017 OperaRail 2013 OperaRail 2012 OperaRail 2016 RomaniaRail 2015 ChinaRail 2015 OperaRail 2024 Teodor Ilincai Cristian Mihăilescu Ludovic Spiess Ionut Pascu Felicia Filip Elena Mosuc Angela Gheorghiu Leontina Văduva Teatro Alla Scala Milano London Royal Opera House Teatro dell Opera di Roma Munchen Bayerische StaatsOper Arena din Verona Stockholm Opera Regala Budapesta Opera Festivalul Puccini Ruse Opera Oslo Operaen Viena VolksOper Viena StaatsOper Sofia Opera House |
Inaugurarea Operei Române Craiova
[ Autor Costin Popa ] Nu, nu este vorba despre o nouă instituţie, ci doar de o schimbare de titulatură. De la 1 decembrie, fostul Teatru Liric "Elena Teodorini din capitala Băniei activează sub numele de Opera Română Craiova. Sigur că la originea mutării s-a aflat ambiţia noului manager, Antoniu Zamfir, de a-l înscrie în rîndul instituţiilor care onorează o asemenea titulatură, dar demersul nu ar fi avut nici o şansă de împlinire dacă nu ar fi fost fundamentat prin creşterea valorică. Şi, în ultima vreme, faptul s-a simţit. A fost şi motivul pentru care Consiliul Local şi Primăria Municipiului Craiova au pus propunerea în practică. Aşadar Opera Română Craiova există şi, deşi numele Elenei Teodorini nu mai figurează pe antet şi siglă, marea artistă rămîne patronul spiritual al instituţiei. Mă gîndesc că ar fi o bună idee ca sala Operei din incinta Colegiului Naţional "Carol I să poarte pentru totdeauna numele "Elena Teodorini.
Obligaţii majore
Odată formalizată acţiunea, greul abia începe. A purta pe frontispiciul clădirii numele Opera Română Craiova înseamnă obligaţii în plus. De ordin calitativ şi de aliniere profesionistă a teatrului craiovean cu celelalte instituţii corespondente din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov şi, bineînţeles, Bucureşti. În cuvîntul inaugural, rostit la rampă înaintea spectacolului cu Tosca de Puccini (eveniment desfăşurat în cadrul Festivalului Internaţional "Craiova Muzicală - ediţia a 40-a), Antoniu Zamfir chiar a subliniat responsabilităţile sporite ce le revin ansamblurilor Operei. Entuziasmul cu care publicul a primit vorbele directorului a demonstrat apetenţa craiovenilor pentru genul pe care noua titulatură îl desemnează, căruia i se vor alătura, ca şi pînă acum, îndrăgite spectacole de operetă şi musical, în cadrul unor programe atractive. Văzînd producţia cu opera pucciniană, direcţiile în care conducerea trebuie să acţioneze în viitor au reieşit cu claritate. În primul rînd, aşa cum a spus Antoniu Zamfir în faţa publicului, spectacolul de la început de decembrie a fost al doilea al noii producţii a cărei premieră avusese loc cu circa un an îna - inte! Întreţinerea muzicală şi scenică nu se poate face la asemenea intervale mari de timp. Aşadar, creşterea frecvenţei în programări este un deziderat obligatoriu.
Emoţii la execuţia lui Cavaradossi
Regizorul austriac Tamás Ferkay a gînditTosca în parametri clasici, cu respectarea epocii acţiunii, cu decoruri simple şi funcţionale, poate cu excepţia ultimului act în care masivitatea zidurilor de la Castel SantAngelo au făcut ca pauza dinainte să fie destul de mare. Costumele desenate de Răsvan Drăgănescu (autor şi al decorurilor) sînt frumoase. Păcat că eroina titulară poartă unul singur în tot spectacolul, completat pentru ultimele două acte cu o pelerină. Participarea la serata de la care soseşte la Palazzo Farnese în actul secund o obliga la o rochie de concert, nu la cea de stradă din primul act. Îngrijirea regizorală (asistent Arabela Tănase), cum spuneam, indispensabilă la o periodicitate atît de mare a reprezentării, mai ales cînd titularul mizanscenei nu este prezent, a fost în general valabilă, dar, iată, Angelotti nu s-a mişcat deloc ca un evadat din închisoare, Sacristanul a uitat din cînd în cînd să şchiopăteze, iar scena execuţiei a frizat ridicolul. Tosca a stat, sinucigaş, chiar în spatele condamnatului Mario Cavaradossi, fix în bătaia puştilor plutonului de execuţie. Noroc că trăgătorii erau... de elită şi nici un glonţ nu s-a rătăcit, altfel aveam parte de... alt final!
Tinereţe şi experienţă
Pentru primul spectacol al Operei Române Craiova, direcţiunea s-a îngrijit de o distribuţie de bun nivel. De fapt, alegerea corespunzătoare a soliştilor este o preocupare constantă la Craiova, în scopul acoperirii lacunelor din schema de personal şi, totodată, al prezentării unor voci deosebite. În Tosca, pe afiş au fost cunoscuta soprană din Serbia, Dragana Radaković, tînărul tenor timişorean Bogdan Roman, şi experimentatul bariton bucureştean, Ştefan Ignat, sub conducerea şefului de orchestră Tiberiu Soare, remarcat prin multiple prezenţe concertante pe podiumul Sălii Radio şi nu numai, în spectacole de operă, ca şi în importante auditoriumuri internaţionale, unde a acompaniat-o recent pe Angela Gheorghiu.
Pentru personajul titular, Dragana Radaković a adus contribuţia vocii sale de soprană verdiană unui rol verist, pe care l-a servit strălucitor, cu frazare inteligent condusă, cu nuanţe potrivit induse. După un start uşor incert (notele grave au sunat mai surd), artista a cîntat cu elan, faimoasa arie Vissi darte oferindu-i posibilitatea unei construcţii finalizate măiestrit, emoţionant... atac în fortissimo al notei de Si bemol acut, atac în pianissimo al notei de La bemol subsecvente, apoi crescendo-decrescendo pe un singur arc de respiraţie pînă la Sol acut. Sigur că presiunea ţesăturii vocale, dramaturgia din stresantul act secund obosesc. A fost, probabil, motivul pentru care arpegiulIo quella lama (teribil Do natural din duetul final cu Mario) n-a mai avut focalizarea celorlalte acute, fiind mai degrabă forţat. Ca personaj, Floria Tosca descrisă de Dragana Radaković este simplă, îndrăgostită (deci, geloasă) şi devotată. Mi se părea însă necesar ca prin alura, prin ţinuta din actul al doilea, cel puţin în prima parte, să aducă în biroul lui Scarpia aureola de artistă proaspăt sosită de la concert. Oricum, ar fi fost pentru puţină vreme, întrucît imediat după aceea, se ştie, degringolada şi tragedia izbucnesc.
Bogdan Roman cîntă de puţină vreme ca tenor. Originile sale baritonale colorează frumos şi consistent timbralitatea actuală şi anunţă o voce interesantă. Acutele sînt bune, sigure, ample şi artistul le integrează în frază "con passione, precum în celebra arie E lucevan le stelle, cel mai realizat moment al tenorului. În acel ultim act, preocupările pentru cîntul nuanţat au fost evidente şi au şters oarecum impresia unui Cavaradossi rigid şi distant, deloc poetic, deloc îndrăgostit, aşa cum apăruse în primul. Totuşi, duetul finalO dolci mani reclama mai multă fineţe şi mai puţin... eroism. Bogdan Roman este tînăr şi are o voce cu un mare potenţial, în utilizarea căreia rafinările vor veni, sînt sigur. Într-una dintre cele mai bune seri ale sale, Ştefan Ignat a conturat un Scarpia impunător, dăltuit în piatră, ros de invidie, cu o voce puternică, suveran proiectată, în care a picurat şi subtile nuanţe ironice, expresie a urii nemărginite. Pentru celelalte roluri, afişul i-a propus pe Sorin Drăniceanu (basul maiestuos prin glas şi look, un Angelotti care se pare că nu... stătuse prea mult în închisoare! ), Ioan Cherata (Sacristanul, bariton cu o voce frumoasă), Florin Ormenişan (tenor prea discret în Spoletta - cu toate că este un aparté, replica "SantIgnazio maiuta! trebuie să se audă bine, este importantă), alături de Dragoş Drăniceanu (Sciarrone), Mircea Tudora (Temnicerul) şi Noemi Modra (Păstorul cu glas pur şi sonor). Dirijorul Tiberiu Soare a condus în direcţia asigurării dramaturgice a spectacolului, cu gestică sugestivă, tempouri dinamice şi expresii potrivite, încercînd să-şi vadă cît mai bine pusă în pagină concepţia. Orchestra, destul de subţire dimensionată, s-a arătat în general receptivă, dar nu a fost ferită de impreciziuni ritmice la "cordari, de eternele accidente la corni (în debutul actului al III-lea) sau de... lene (violoncelele ce prefaţează aria E lucevan le stelle).
Mîna sigură şi experimentată a lui Tiberiu Soare a rezolvat rapid şi scurtul decalaj din duetul Tosca- Mario (actul I). Opţiunile de ameliorare în fosă trebuie să stea în atenţia diriguitorilor Operei, prin întărirea numerică şi calitativă a ansamblului, prin studiul asiduu şi lucrul intens cu baghete specializate. Corul, condus de Georgiana Popescu, se află pe drumul cel bun. Rîndurile de mai sus conţin unele minusuri. Am ferma convingere că, în sensul declaraţiilor publice făcute, energicul management va şti să le analizeze şi să le elimine, ca parte a ridicării nivelului artistic către ştacheta de performanţă impusă de noua titulatură a instituţiei craiovene. |
Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!
Alte titluri din aceeasi categorie06-03: Madama Butterfly, PREMIERĂ la Craiova Opera Română Craiova prezintă în premieră spectacolul Madama Butterfly de Giacomo Puccini în zilele de 30 și 31 martie 2024, ora 19.00. Spectacolul va avea loc pe scena Cercului Militar
Distribuția:
Cio-Cio-San – Rena ... [ continuare ] Din categoria Opera Română Craiova
05-03: Opera Română Craiova, în turneu în Germania Opera Română Craiova începe în această seară turneul în Germania cu o reprezentație a operei „Boema”! În timp ce acasă continuăm pregătirile pentru spectacolele următoare, colegii noştri vor urca pe scena Bürgerhaus Unterföhring, ... [ continuare ] Din categoria Opera Română Craiova
29-02: Gala Operei Mărțișor, începutul "oficial" al primăverii la Craiova Seară festivă, la Gala Operei Mărțișor, tradiționalul spectacol de început de primăvară al Operei Române Craiova, care va avea loc astăzi, 29 februarie, de la ora 19.00, în sala Cercului Militar. Unele dintre cele mai frumoase arii, duete ... [ continuare ] Din categoria Opera Română Craiova
02-02: "Liliacul" la Craiova Cel mai îndrăgit și strălucitor spectacol al începutului de an, opereta „Liliacul” ne poartă într-un carusel amuzant și irezistibil de intrigi, planuri de răzbunare malițioasă și identități greșite, toate într-o noapte de bal de n ... [ continuare ] Din categoria Opera Română Craiova
25-01: Boema la Craiova pe 25 februarie „La Bohème”, duminică, 25 februarie, de la ora 19.00, la Cercul Militar din Craiova
Distribuția:
Mimi – Marika Franchino (Italia)
Musetta – Tatiana Previati (Italia)
Rodolfo – Ion Timofti
Marcel ... [ continuare ] Din categoria Opera Română Craiova
|
|