[ Autor Adrian Trasca ]
 Cand am fost prima oara la Veliko Tarnovo, in 2011, la sugestia unui prieten, am coborat in gara, am traversat calea ferata si autostrada si am ajuns intr-un cartier banal... intrebandu-ma de ce sunt acolo! Apoi am mers spre centru, iar ulterior am descoperit Tsarevets, cetatea capitala a bulgarilor in anii 1100-1300, cand dominau toata zona de la sud si de la nord de Dunare, in istoria lor perioada ramanand cu numele de "Al doilea regat al Bulgariei"! Cine a fost la Veliko, stie despre ce vorbesc, iar pentru cine n-a fost... as spune ca Veliko este un fel de Brasov al Bulgariei.
Iar cand am vazut acum cateva luni ca Opera din Sofia monteaza "Tosca" la Tsarevets, mi-am zis ca nu pot rata evenimentul! Si nu l-am ratat, desi am fost sub presiune, avand avion cu plecare din Bucuresti spre Roma a doua zi dupa spectacol!
Festivalul de opera de vara se afla la a 6-a editie, dar el nu s-a desfasurat anual, insa radacinile lui sunt prin anii 1980-85. Bulgarii sunt mandri de perioada in care dominau Balcanii si povestesc incantati despre asta, iar festivalul vine sa reaminteasca vizitatorilor si acest lucru.
Montarea a fost o combinatie modern cu traditional destul de reusita. Inceputul este cu Angelotti fugarit pe crenelurile cetatii de doi gardieni. Ajunge, se ascunde, apare Mario, care... este imbracat intr-o salopeta alba si are si sapca. Tosca, pardesiu alb, ochelari negri, roscata, un pic "peste" gustul meu. Scarpia, in parpalac negru si cu un fular alb, lung, cam la fel oamenii lui. Interesanta este folosirea unui steag cu dungi orizontale negru-alb-rosu, care am inteles ca era steagul Republicii Romane din perioada in care are loc actiunea. Sant`Andreea della Valle, biserica in care are loc actiunea din primul act, este simbolizata printr-o cruce inclinata de mari dimensiuni, avand pe ea imagini cu biserica romana, dar si cu pictura la care lucreaza Mario. "Dammmi i colori! "
Actul al doilea are un decor simplu, un birou, o masa, o canapea si atat, dar este luminat intr-o nuanta potrivita de portocaliu. Carcera in care este torturat Mario se afla in podea, de acolo venind o lumina alba. Spre deosebire de alte montari pe care le-am vazut pana acum (Bucuresti, Craiova, Munchen, Verona, Ruse), cand este anuntata victoria lui Napoleon, Mario nu numai ca striga "Vittooooria! ", dar il si pocneste pe Scarpia! Ideea mi se pare veridica, fiind un bun motiv pentru a il reincarcera pe muribundul Mario.
"Vissi d`arte" a fost interpretata ca la carte. Intr-un decor in care numai Floria este luminata, sub o luna plina, aria a avut taria si culoarea necesara.
Iar daca Scarpia isi etaleaza burta, marind sentimentul de antipatie pe care il presupune rolul, n-am inteles de ce Tosca isi da singura jos cateva haine inainte de a ii ceda verbal politistului, dar culoarea rosie aprins care imbraca scena atacului lui Scarpia si a mortii acestuia este una foarte potrivita.
Nu de aceeasi parere sunt despre albastrul de la inceputul actului al treilea, care mi se pare ca nu se potriveste cu sufletul amarat al lui Mario. Un copil cu un calut deschide actul, frumos, apoi apare Mario "imbracat" cu multe lanturi. Ingerul de pe zidurile cetatii este asemanator cu originalul de la Sant`Angelo din Roma, fiind in anumite cadre singurul luminat. "E lucevan le stele"... iar stelele chiar erau deasupra, intregind feeric peisajul si aria interpretata bine si cu multa ardoare.
Mario moare, desi pustile doar se aud, soldatii nu sunt prezenti pe scena, o idee placuta sau nu in functie de gust. Tosca moare, nu se arunca din varful zidului cetatii Tsarevets cu adevarat, ceea ce ar fi fost tragic, dar o esarfa cade de acolo, simbolizand penitenta pentru crima comisa. Ramane vie, insa, opera, ca si cetatea Tsarevets, veche, iata, de cateva sute de ani.
Si, desigur, ca in atatea alte randuri, "am dat peste" un roman si aici! Dirijorul orchestrei a fost Iurie Florea de la Opera Nationala din Bucuresti, care a tinut sus cu brio steagul Romaniei de la pupitrul dirijoral.
Distributia:
Floria Tosca: Radostina Nikolaeva
Mario Cavaradossi: Kostadin Andreev
Scarpia: Niko Isakov
Dirijor: IURIE FLOREA (BUCURESTI, ROMANIA) |