|
Stiri alte categorii
|
 Articole OperaNationala.ro |
OperaRail 2017
OperaRail 2016
RomaniaRail 2015
OperaRail 2014
ChinaRail 2015
OperaRail 2024
OperaRail 2023
OperaRail 2015
OperaRail 2022
OperaRail 2021
OperaRail 2013
OperaRail 2012
OperaRail 2020
OperaRail 2019
| Artisti români |
Ludovic Spiess
Felicia Filip
Elena Mosuc
Angela Gheorghiu
Leontina Văduva
Cristian Mihăilescu
Ionut Pascu
| Articole opere din străinătate |
Viena StaatsOper
Budapesta Opera
Teatro Alla Scala Milano
London Royal Opera House
Munchen Bayerische StaatsOper
Teatro dell Opera di Roma
Arena din Verona
Stockholm Opera Regala
Festivalul Puccini
Ruse Opera
Oslo Operaen
| Stiri opere din strainatate |
O iadă la Târgu Jiu. Poarta pupăcioșilor
[ Autor Adrian Trasca ]
 Târgu Jiu, 9 mai 2021Avizi de spectacole după noua închidere a teatrelor din martie-aprilie 2021, fiind și la Craiova, n-am ezitat, eu și Aida, pe la jumătatea lui mai și am plecat la Târgu Jiu pentru a vedea "Iedul cu trei capre"... a doua zi după ce văzusem "De-a capra cu trei iezi" la Teatrul Colibri din Craiova! :-) Astfel, cele două teatre din Oltenia au devenit primele... după Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești unde Aida a văzut... o piesă de teatru pentru copii! Mare mirare, într-adevăr, Aida a fost la peste 100 de spectacole de operă, operetă sau balet, la Roma, Batumi, Atena, Chișinău, jumătate din România, jumătate din Bulgaria, dar, da, doar la Ploiești a fost, de 5 ori!, la teatru pentru copii! E adevărat, totuși, că la București a văzut prima oară o piesă de teatru pentru copii ("Muzicanții din Bremen", în cadrul programului "Uși deschise 2019"), dar la Universitatea Națională de Teatru (UNATC), nu la un teatru propriu-zis. Și, de asemenea, tot la București Aida a fost prima oară laa... teatru pentru oameni mari! Cu trei luni înainte de piesa pentru copii de la Universitatea de teatru! "Pygmalion" (de fapt, "My Fair Lady" vorbit) pe scena fostului cinema "Gloria" din cartierul Titan, la 2 ani și aproape 8 luni, jucat de studenți de la UNATC, apoi același titlu nouă luni mai târziu, jucat de aceiași... acum actori, absolvenți, pe scena de vară a TVR. N-a fost ea atentă decât poate jumătate la prima ei "apariție" ca spectator la teatru, dar a fost încântată când s-a cântat "De-aș avea odăița mea! " și când toți artiștii au alintat-o după spectacol. :-) Municipiul Târgu Jiu se află în Oltenia de nord, este capitala județului Gorj, denumire prescurtată din originalul Gorjiu, care înseamnă "Jiul de sus", iar "vecinul de jos", județul Dolj, are denumirea de la Doljiu, care înseamnă "Jiul de jos". Orașul are 80.000 de locuitori (dintre cei 335.000 pe care județul îi are), cel mai cunoscut om din zonă fiind sculptorul Constantin Brâncuși, născut pe 19 februarie 1876 la Hobița (25 km vest de Târgu Jiu), școlit la Craiova și la București și explodat ca talent la Paris. Universitatea din Târgu Jiu îi poartă numele. Tot din zonă, cântăreața de muzică populară Maria Lătărețu supranumită "Privighetoarea Gorjului", revoluționarul Tudor Vladimirescu (de la a cărui Revoluție se împlinesc chiar în această lună fix 200 de ani! ) și simbolul sacrificiului suprem românesc, sublocotenent Ecaterina Teodoroiu. Mai sunt, desigur, mulți alții, dar acum mai îmi vin în minte Constantina Diță-Tomescu (autoarea celei mai mari performanțe din istoria Jocurilor Olimpice, după părerea mea, câștigarea Maratonului la 38 de ani!!! , fiind cea mai în vârstă câștigătoare a maratonului olimpic din toate timpurile! ), Sergiu Nicolaescu, Horațiu Mălăele (născuți chiar la Târgu Jiu) și nu în ultimul rând... Elvira Godeanu, al cărei nume îl poartă teatrul din localitate. Atracțiile orașului nu sunt multe, dar trei, creațiile lui Constantin Brâncuși, sunt importante la nivel mondial: Poarta sărutului, Masa tăcerii și Coloana infinită! Primele două se află în centrul orașului, între parcul dintre râul Jiu și "Rambla" locală (aleea pietonală principală a orașului, denumită strada Victoriei), iar toate trei se află pe aceeași linie dreaptă, lucru greu de sesizat "cu ochiul liber" din cauza distanței de vreun kilometru dintre primele două și al treilea. Ansamblul, inaugurat pe 27 octombrie 1938, mai cuprinde și Aleea Scaunelor, este denumit "Calea Eroilor" și a fost creat de Constantin Brâncuși în memoria soldaților români participanți la primul război mondial. De altfel, denumirile vin de la faptul că în zonă soldații români au mâncat în tăcere ultima masă și și-au sărutat iubitele înainte de a porni la război, iar numele celui de-al treilea monument este, de fapt, Coloana recunoștinței infinite sau, cum a denumit-o creatorul ei, Coloana recunoștinței fără sfârșit! Numele întregului ansamblu este "Calea Sufletelor Eroilor". Teatrul "Elvira Godeanu" din Târgu Jiu se află în centrul orașului, pe strada Victoriei 36, adică pe "Rambla" orașului. A fost înființat în 1993, deci are numai 28 de ani de existență, timp în care aici au fost montate peste 130 de piese de teatru. Poartă numele actriței Elvira Godeanu, născută la București în 1904, mama ei, Josefina Visner, fiind din Târgu Jiu, localitate în care revine la câteva luni după nașterea fetiței. Acolo viitoarea actriță este crescută de mamă și bunici până când pleacă întâi la Caracal, apoi la București. Actrița s-a făcut remarcată mai ales în perioada interbelică fiind considerată una dintre marile interprete ale personajului Zoe Trahanache din comedia "O scrisoare pierdută" scrisă de Ion Luca Caragiale. Amfitrioana noastră de la teatru ne-a primit cu mare drag. În primul rând pe Aida, desigur, că ea i-a arătat cum se învârte rochița. :-) Am intrat în teatru și prima impresie a fost foarte plăcută, sala arată foarte bine. E predominant albastră, pereții mai spre gri, tavanul complet gri, aplicele par niște mingii aurii cu țevi în loc de țepi - seamăna cu niște covizi de lux :-) ) -, pe laterale sunt rânduri de lumini într-un format rotunjit, totul e cu foarte mult bun gust. Se fac două-trei probe de lumini, o atenționare de închidere a telefoanelor - ocazie cu care Aida mă întreabă ca de obicei "L-ai închis?" :-) - și... se face întuneric! Aida se ghemuiește la mine în brațe, dar spune că nu-i e frică. :-) Se aprind luminile și apare povestitorul și... trei capre! Aaa, nu, apar trei fete, care cântă versuri cu capre pe melodia "O, partigiano! O, bella ciao! " :-) Una dintre fete rupe ritmul cu "Sanie cu zurgălăi", iar ceilalți trei, povestitorul și cele două "surate", se uită mirați la ea... Povestitorul îi promite un rol "mai tare ca Elsa" și... iat-o apoi pe capra "mama Beheherca" bătându-i obrazul povestitorului pentru ce i-a promis și ce i-a dat... Alături de ea sunt celelalte două capre, "mama Marieta" și "mama Margareta", iar în mijlocul scenei, pe un pat de o persoană, doarme... ca porcu` :-) ) ieduțul... un hăndrălău cu bărbiță (naturală) și ochelari de tocilar. :-) Costumele caprelor sunt, de asemenea, foarte frumoase. Haine populare românești, iar pe cap coifuri de căpriță cu coarne. Decorurile, pe lângă patul lui iezilă, pe laterale câte un copac mare, de carton și lemn, în stânga ușa de intrare în casă, în dreapta o masă, iar în spate câteva ciup-ciupercuțe mari și mai mulți copaci de pânză. Una dintre capre îi face de mâncare la hăndrăiezilă, alta îi spală și îl îmbracă, alta îl adoarme... trai neneacă pe malul Jiului de sus! :-) Scena se repetă pe mut și repede-nainte, iedul mănâncă, se îmbracă, doarme și e obraznic, mănâncă, se îmbracă, doarme și e obraznic, mănâncă, se îmbracă, doarme și e obraznic, până într-o zi când... Eu și Aida am văzut chiar aseară "De-a capra cu trei iezi" la Teatrul Colibri din Craiova! Da, am văzut cu ochii noștri, lupul i-a mâncat caprei două treimi dintre iezi! :-) Acum vestea a ajuns și la caprele de la Târgu Jiu și... iată-le plecând la capra din Bănie s-o ajute la făcut sarmale, cozonaci și altele, nu înainte de a îi lăsa "iezișorului iubit" toate cele necesare pentru ziua următoare... Eee... și se trezește hăndrălici, dar ghici, nimeni acasă! Povestitorul ne anunță că un animal trecea pe lângă casa lui, îi învață pe copii că nu e bine să primești străini în casă, dar... iezilă zice "Intră! " și vulpea intră. Olelei, vericule... vorbește oltenește, pe iezilă-l păcălește, hainele i le furăă și dezbrăcat îl lăsăă. Ăăă "Luc for dă beăr nesesitis dă simpl beăr nesesitis" "Șe, măi, nu ricunoaștiț cântiecul lui Băluu? Da`, șe, îi așa di grieu? Io-s urs flămând, măi, șî am acșient moldoviniesc, măi, văz aci sarmalí și-o să le știerpelesc, bătu-li-ar Sfântu! " Și așa fașe ursul, măi! Îl păcăliești pi iedul șel nietot, cari și di mâncari s-o lins ăhăi pi bot. Povestitorul încearcă să-l ajute, la fel și copiii, dar no, degeaba! Tăt lupul îi mai rău pentru ied, că vrea să-l facă slană și să-l pape cu pită și pălincă, no, că tare-s bune. Servus, dă să-l adoarmă pe ied, dar acesta-i râzgâiat, nu și bolund, se prinde de cujătul lupului și fuje printre copaci hăăt, departe, cine știe până unde, poate chiar în Maramu! Și așa caprele, revenite din Bănie, găsesc casa goală. Se lamentează ele că unde îi iezilă - zis "puiu drag" - se căiesc, se văicăriesc, dar iată că apare șî împrișinatul! Doamnele capre vor să-l ajute, dar el le respinge și se îmbracă singur, mănâncă singur, se culcă singur... spre marea uimire a celor trei behecapre! La final vin personajele negative - vulpe oltenian, urs moldovian și lup ardelian - și își cer scuze pentru ce i-au făcut iedului. Cred că puteau lipsi "scuzele" astea... n-au nici logică, iar copiii învață greșit că totul se termină cu bine... Nu îi bine... După spectacol am fost, desigur, pe scenă. Adică Aida a fost. :-) Eu i-am făcut câteva poze, dar acum are o fază în care nu mai stă natural la poză, ci zâmbește cam forțat, așa că nu am reușit nicio poză de nota 10. Bine, de nota 9 da! :-) Ba nu, m-am răzgândit, de nota 9, 99 spre 10. :-) Apoi... am mers la Poarta Sărutului... Sau Poarta pupăcioșilor, cum i-a zis Aida. :-) Am făcut poze, ne-am strâmbat pupici la aparat și ne-am pupat pe obraz unul pe altul, apoi am purces spre Masa Tăcerii. Alte poze - tăcute :-) -, apoi am văzut Jiul, aflat în imediata apropiere. Jiul l-a traversat de multe ori (de fiecare dată când a venit la țară și chiar și azi, de la Craiova la Târgu Jiu, de vreo două ori), dar niciodată nu am oprit să-l vadă bine, așa că practic acum îl vede prima oară! N-ar fi chiar o surpriză dacă ne gândim la... taică-su: Așa cum i-am spus și i-am arătat și locul, insula din zare, tot la Târgu Jiu am făcut și eu prima și singura baie în Jiu! (Tocmai în 1996, în urmă cu 25 de ani! ) Apoi... să-i dăm Aidei de 4 ani ce-i al Aidei de 4 ani! ;-) S-a dat în trenuleț, ne-am dat în mașinuțe, s-a dat în leagăne, pe tobogane și balansoare, s-a dat pe toboganul gonflabil (care avea vreo 7-8 metri înălțime), apoi am mers și am mâncat - înghețata ei a dat-o pe jos, a păpat-o cățelul, apoi am împărțit-o pe a mea :-) - am traversat Jiul pe pod, pe jos (! ), am revenit la Poarta pupăcioșilor, apoi la mașină și am mers la Coloana infinită, acolo unde Aida a găsit ceva mai înalt ca tati. :-) Coloana recunoștinței infinite care, așa cum zice Aida, e până la cer. :-) E amplasată în mijlocul parcului ce îi este dedicat și, până să ne spună gardienii că nu e voie, Aida a și pus mâna pe ea. :-) Am plecat din Târgu Jiu după o zi superbă, iar exact când am trecut Gilortul, ... Aida a adormit. :-) Eu am profitat de amplasament și am ascultat "Lung îi drumul Gorjului", interpretat de Maria Lătărețu, vocea locală de talie națională. Pe drum spre Craiova am oprit într-un loc istoric pentru noi: satul Bodăieștii de Sus, județul Dolj! Acolo unde nu mai fusesem de 39 de ani! E loc istoric pentru că acolo s-a născut și a copilărit tata! ;-) Aida dormea când am ajuns, așa că n-a fost prea impresionată. :-) Am trezit-o, am făcut o poză cu indicatorul de intrare în sat, apoi a adormit la loc. :-) Lung îi drumul Gorjului, dar am reușit să-l parcurgem! ;-) Și aș vrea să mai reușim în viitor, mai am un ied acasă, care are prenumele celui mai mare ban al Craiovei. ;-) Mihai e prea mic acum pentru teatru, are 1 an și 4 luni. Aida are 4 ani și 1 luni. :-) A doua zi îi arăt o imagine și o întreb "Aida, ce e aici?" "Poarta pupăreților! Poarta pupăcioșilor! " :-) Distribuție: Povestitor: Mihai Rădulea Margareta: Oana Marinescu Marieta: Adelina Puzdrea Beheheta: Georgiana Enache Iedul: Vlad Fiu Vulpea: Bogdan Constantin Ursul: Iulian Marinescu Lupul: Vlad Rădulea Sunet: Emanuel Bolovan Video / Montaj: Florin Rotaru „Iedul cu trei capre”, după un text popular cules de Ojică Agaftanghel Coordonator artistic și scenografie: Cătălin Grigoraș |
Nota actuala: 9.67 (din 3 note acordate) - Acorda o nota!
Alte titluri din aceeasi categorie
09-04: Operă pe ritmuri lăutărești. Viva țambalul!
În ziua în care s-au împlinit 80 de ani de la cel mai grav bombardament din istorie suferit de București - bombardat crunt de americani în cel de-al doilea război mondial -, am mers și ne-am distrat! Nu, nu e o formă de nerespect, ci o normal ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
08-03: British Figaro la ENO
ENO. English National Opera. Opera Națională Engleză. Coliseum. 2500. Londra. Anglia. Marea Britanie.
ENO, English National Opera, Opera Națională Engleză, își desfășoară activitatea în Coliseum. Coliseum, nu Colosseum. Sa ... [ continuare ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
19-01: O iadă la Târgu Jiu. Poarta pupăcioșilor
Târgu Jiu, 9 mai 2021
Avizi de spectacole după noua închidere a teatrelor din martie-aprilie 2021, fiind și la Craiova, n-am ezitat, eu și Aida, pe la jumătatea lui mai și am plecat la Târgu Jiu pentru a vedea "Iedul cu trei ca ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
28-12-2023: Aida, prima oară în Teatrul Național din Craiova! La mine în inimă e Bebe!
Craiova, 14 februarie 2021
Inițial am zis că scriu despre acest spectacol. Apoi că nu scriu. Apoi iar că scriu. Apoi iar că nu scriu! :-) Și, după cum se vede, scriu! :-) Mai mult despre Aida, fetița mea de "tei ani și luni" a ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
28-12-2023: Sonați la Varna, murați s-o vadă pe Sonia. Caută să nu fi idiot!
Ora 21:35: Oamenii stau cu umbrele în fața teatrului și așteaptă să intre la spectacol ... deși PICURĂ !!!
Ora 21:36: Intrăm. Găsim câteva locuri.
Ora 21:36: Aida stă la maică-sa în brațe, Mihai la mine.
Ora 21:37 ... [ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
| In constructie |
|
| Optiuni |
| Articole recomandate |
| Autori articole |
| Traducatori |
| Linkuri opera |
| Linkuri utile |
| Program lunar |
| Harta opere Romania |
| Orase stiri opera |
| Harti website |
| Website-ul in Romania |
| Website-ul in Europa |
| Website-ul in Asia |
| Website-ul in Africa |
| Website-ul si Angela Gheorghiu |
| Website-ul si Elena Mosuc |
| Website-ul si Teodor Ilincai |
