Remember Ludovic Spiess, la doi ani de la ...

[ Autor Mihaela Dordea ] [ Din categoria Alte articole ] [ Subcategorie Ludovic Spiess ] [ Subcategorie II Arena din Verona ] [ Data articol: 2008-01-29 ] [ Din localitatea Verona ] [ Tara Italia ]   A 47-a stagiune lirică la Arena di Verona. Vara lui 1969. Când piere ecoul ultimului gong si se sting luminile în arenă, se aprind, una de la alta, 30 000 de lumânări, traditional simbol, pe care spectatorii îl primesc odată cu biletul. ÃŽn atmosfera de poveste începe spectacolul. ÃŽn seara aceasta se cântă superba operă a lui Puccini, Turandot. La "Nessun dorma" întreaga arenă e în picioare. 30 000 de glasuri scandează minute în sir, bagheta celebrului dirijor Francesco Molinari Pradelli rămânând, neputincioasă, în aer, înăltând pe firmamentul Veronei gloria celui mai mare tenor al anilor saizeci, românul LUDOVIC SPIESS. 13 februarie 1971. Napoli, patria lui Caruso. La opera San Carlo, premieră cu Trubadurul lui Verdi. ÃŽn Italia, dacă esti tenor si nu cânti Trubadurul, nu însemni nimic. Teatrul, parter si cinci rânduri de loji este arhiplin. La pupitru, cunoscutul dirijor Giuseppe Patane. ÃŽn rolurile principale numai nume mari: Peter Glossop din Anglia, Montserrat Caballe, Spania, Biserca Cvejic, Iugoslavia, si Ludovic Spiess din România. Spectacolul începe, dar în locul tăcerii depline în care rămâne de obicei sala după ce orchestra atacă uvertura, de data aceasta, undeva la etaj, se aud, la început timid, apoi din ce în ce mai tare, vociferări, zgomote, miscare. Pe scenă povestea se desfăsoară în continuare, desi artistii sunt stupefiati. Caballe cântă, dar aria ei se pierde în strigătele care se aud acum clar: Străinii afară! Le luati pâinea cântăretilor italieni, să cânte italienii! Sindicalistii solistilor italieni protestau împotriva colegilor străini. Spectacolul se întrerupe pentru o clipă în care Patane încearcă să lămurească lucrurile. Turbulentii nu înteleg si continuă cu invective. Patane, care a dirijat prima opera la 11 ani nu îsi pierde sângele rece si ridică din nou bagheta. Trubadurul se reia. ÃŽn acel zgomot infernal, începe tabloul II din actul III. Urmează aria tenorului, cea mai iubită din opera lui Signor Maestro, "Di quelle pira" Patane dă intrarea lui Spiess. Ca prin minune se face liniste deplină. Celebra arie face să vibreze zidurile operei San Carlo, iar la final, toată lumea e în picioare aplaudând si ovationând. Sindicatul a uitat scopul prezentei sale la spectacol si aplaudă în nestire, strigând Bravo! Bravissimo! Au urmat încă cinci spectacole cu Trubadurul nostru, care a vrăjit lumea cu vocea sa de cristal pur, cu statura sa impunătoare, cu un talent cum rar se mai întâlneste. Pe cele mai mari scene, Ludovic Spiess a cucerit lumea. Trubadurul la Munchen, cinci spectacole, Aida la Londra la Covent Garden cu Leontyne Price. La Metropolitan, Paiate, în regia lui Franco Zefirelli, primul spectacol cu Teresa Stratas, după care revine si cântă cu Raina Kabaivanska. "Riddi Pagliacci" este revelatia reprezentatiilor. La Viena, Staats Opera, cântă zece stagiuni. Nu de putine ori, este escortat de la aeroport la teatru de politistii austrieci, ca să poată ajunge la timp pentru spectacol. Boema. La 13 aprilie 1970, când mai avea o lună până să împlinească 32 de ani, debutează la Scala din Milano cu Turandot, un rol pe care l-a iubit foarte mult. Bal Mascat la Napoli, apoi au urmat Balsoi Teatr din Moscova, Caracala din Roma, Teatrul Colon din Buenos Aires, si altele si altele. A cântat alături de cele mai cunoscute nume ale liricii mondiale, ca Irina Arhipova, Grace Bumbry, Montserat Caballe, Anna Moffo. A avut la pupitru pe Claudio Abbado, Kurt Adler, Roberto Benzi, Leonard Bernstein, Herbert von Karajan. A lucrat cu case de discuri ca Decca-Berlin. Ariola, Intercord, Electrola, Electrecord, si altele, cu care a scos discuri cu Forta destinului, Simfonia a IX-a, Samson si Dalila, Turandot, Boema, Ifigenia in Aulida, Carmen, Fidelio si altele care au păstrat vocea de exceptie a tenorului. A făcut si filme muzicale cu Trubadurul si Fidelio în Franta si " O voce în jurul lumii" realizat în tară. Numele lui Ludovic Spiess apare în câteva enciclopedii muzicale, este la loc de cinste în cartea lui Kurt Pahlen, "Marii cântăreti ai timpurilor noastre". ÃŽn perioada în care a fost Ministrul Culturii a deschis centre culturale la Viena, la Roma si la New York. Director al Operei Nationale Bucuresti a redeschis portile acesteia iubitorilor muzicii lirice, a sustinut tinerii solisti, a adus pe scena noastră artisti cu nume de rezonantă în lirica internatională, a reusit să umple sala de spectacol la reprezentatii care au făcut să se vorbească, după multi ani de tăcere, despre actul artistic cu adevărat de valoare care se petrece pe prima scenă lirică a tării. Apoi a trebuit să plece. ÃŽmi amintesc că îmi spunea, atunci când îl întrebam de ce nu mai iese pe scenă, de ce nu mai cântă, că viata este complicată, iar el si-a îndeplinit menirea artistică. Si vocea, maestre Cavaradosi, asa îi spuneam, să nu o mai auzim, să nu ne mai bucurăm de ea?. Vocea mea, spunea maestrul, este înregistrată. EU NU MAI CÂNT! O spunea cu liniste, dar cu fermitate. ÃŽntr-unul dintre momentele sale de relaxare, în biroul său de la Opera Natională, unde avea permanent un bol de cristal cu bomboane, maestrul Spiess a început să cânte. E lucevan le stelle! Superba arie a lui Cavaradosi. Când am iesit de acolo, aveam ochii în lacrimi. Fetele, secretarele sale, erau fascinate. Nu îl auziseră niciodată cântând. Avea să fie ultima oară când o făcea, era cântecul lui de lebădă. 29 IANUARIE 2006, o zi învăluită în mantia neagră a mortii. Maestrul Ludovic Spiess a plecat într-o lume, poate mai bună, o lume în care nu au loc pasiuni si invidii, o lume în care inima nu iti cedează, coplesită de durere. Sunt doi ani de când Cavaradosi nu mai este. La comemorarea maestrului, aduc si eu un modest omagiu, povestind câteva din întâmplările pe care mi le spunea de mult, când avea o clipă răgaz. Povestea maestrului este una frumoasă si impresionantă. El singur ar fi putut să o scrie. Ar fi putut. Să facem o clipă liniste. Cavaradosi se stinge în lumini de stele. E lucevan le stelle ed olezzava la terra stridea l`uscio dell`orto e un passo sfiorava la rena

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

23-09-2021: Condițiile de desfășurare a evenimentelor și activităților culturale la o rată de incidență de peste 3/1000 de locuitori
Creșterea ratei de incidență cumulate la 14 zile la peste 3/1000 de locuitori atrage o serie de restricții în ceea ce privește derularea evenimentelor și acțiunilor culturale.

Singurele care nu suferă restricții suplimentare ...
[ continuare ]
Din categoria Alte articole

25-05-2013: "La Boheme" la ... Opera Nationala Bucuresti
Nu este prima oara cand Opera Nationala din Bucuresti pune in scena opera "Boema" ("La Boheme") de Giacomo Puccini, dar in seara de 23 mai 2013, spectacolul, regizat de Ionel Pantea, l-a invitat in rolul principal, acela al poetului Rodolfo, pe tanar ...
[ continuare ]
[ Autor Floarea Trasca ]
Din categoria Alte articole

19-05-2013: Concertul vocal-simfonic "Bucuria Invierii" - Duminica Sfintelor Femei Mironosite
Pot sa afirm fara dubii ca seara de 19 mai 2013, a fost un adevarat regal. Cu prilejul Invierii si a Duminicii Sfintelor Femei Mironosite, Biserica Sfantul Nicolae "Dintr-o zi" a organizat un concert vocal-simfonic de mare valoare artistica.
...
[ continuare ]
[ Autor Floarea Trasca ]
Din categoria Alte articole

18-05-2013: Seria de concerte "Magia primaverii" - Concert la Ateneul Român din București
In seara de 18 mai 2013, incepand cu ora 19, Ateneul Român a fost locul magic in care a avut loc Concertul Orchestrei Române de Tineret sub bagheta maestrului Cristian Mandeal.
Prima parte a inceput cu Uvertura fantezie "Romeo si Julieta" ...
[ continuare ]
[ Autor Floarea Trasca ]
Din categoria Alte articole

24-04-2013: "Traviata" la Teatro Salone Margherita din Roma
La 160 de ani ... si cateva saptamani de la prima reprezentatie a operei "Traviata" de Giuseppe Verdi (6 martie 1853, Teatro La Fenice din Venetia), am avut sansa sa o ascult pe 17 aprilie, in Italia, patria operei, la Il Teatro Salone Margherita din ...
[ continuare ]
[ Autor Floarea Trasca ]
Din categoria Alte articole