Opera Poze Personalitati Forum Contact
Stiri Opera Nationala
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
Opera Nationala Bucuresti Opera Nationala Bucuresti
Opera Română Craiova Opera Română Craiova
Opera din Brasov Opera din Brasov
Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera Nationala Română Cluj-Napoca
Opera Nationala Română Iasi Opera Nationala Română Iasi
Opera Nationala Română Timisoara Opera Nationala Română Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Balet Sibiu Teatrul de Balet Sibiu
Teatrul National de Opereta Bucuresti Teatrul National de Opereta Bucuresti
Opera Comică pentru Copii Bucuresti Opera Comică pentru Copii Bucuresti
Opera Maghiara din Cluj-Napoca Opera Maghiara din Cluj-Napoca
Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva
Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti Grand Cinema Digiplex Baneasa Bucuresti
Artisti români Artisti români
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Interviuri Interviuri
Alte articole Alte articole
Stiri opera Stiri opera
Stiri balet Stiri balet
Stiri muzică simfonică Stiri muzică simfonică
Stiri concerte Stiri concerte
Stiri culturale Stiri culturale
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate

Prezentari opere Romania
Opera Nationala Bucuresti
Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova
Opera din Brasov
Opera Nationala Romana Cluj-Napoca
Opera Nationala Romana Iasi
Opera Nationala Romana Timisoara
Teatrul National de Opera si Balet Constanta
Teatrul Muzical "Nae Leonard" Galati
Teatrul National de Opera si Balet Chisinau
Teatrul de Opereta Bucuresti
Opera Comica pentru Copii Bucuresti

Stiri alte categorii
Articole OperaNationala.ro Articole OperaNationala.ro
OperaRail 2017
OperaRail 2016
RomaniaRail 2015
OperaRail 2013
ChinaRail 2015
OperaRail 2012
OperaRail 2015
OperaRail 2014
Artisti români Artisti români
Ludovic Spiess
Felicia Filip
Elena Mosuc
Angela Gheorghiu
Teodor Ilincai
Leontina Văduva
Alina Cojocaru
Articole opere din străinătate Articole opere din străinătate
Stockholm Opera Regala
Munchen Bayerische StaatsOper
Festivalul Puccini
Ruse Opera
Oslo Operaen
Opera din Budapesta
Viena VolksOper
Viena StaatsOper
Arena din Verona
Teatro Alla Scala Milano
London Royal Opera House
Stiri opere din strainatate Stiri opere din strainatate
Sofia Opera House

Personalitati muzica
Orase
Orase Romania nasteri
Orase Romania decese
Orase (toate) nasteri
Orase (toate) decese
Judete
Judete nasteri
Judete decese
Zone
Zone Romania nasteri
Zone Romania decese
Zone (toate) nasteri
Zone (toate) decese
Tari
Tari nasteri
Tari decese
Diverse
Continente
Zodii
Inaintea Erei Noastre

Detalii stire 380

Elena Mosuc, in randul marilor soprane ale lumii

[ Autor Costin Popa ]

[ Din categoria Alte articole ]
[ Subcategorie Elena Mosuc ]
[ : 2013-04-16 ]
[ Din localitatea Bruxelles ]
[ Tara Belgia ]

Elena Mosuc, in randul marilor soprane ale lumii

 380 Ambientul
Mărturisesc că am primit cu oarecare reticentă vestea reprezentării operei „Lucrezia Borgia“ de Donizetti, nouă productie a Teatrului Regal „La Monnaie“ din Bruxelles, în marea arenă a Circului Regal din capitala belgiană, si nu în sala bombonieră de la sediu care, ce-i drept, oferea mai putin de jumătate din numărul de locuri, 1700 fată de 3500. Iată deci logica de organizare a acestui eveniment consfintit de un titlu rar si o distributie stelară. Punct ochit, punct lovit, amfiteatrul poligonal cu 20 de laturi, 37 metri diametru si 15 rânduri de balcoane a fost arhiplin pe parcursul seriei de spectacole. Fapt afirmat de managementul teatrului, fapt constatat personal la un matineu.
Bucuria mea a fost la descoperirea unei acustici naturale exceptionale într-un cadru atipic si total deschis, a unui spatiu larg de joc, cu destule practicabile care au permis schimbări rapide de scene. Orchestra s-a aflat la nivelul platoului, în laterala „intrării cailor“, dacă ar fi să ne referim la amplasamentul de circ, cu nu mai mult de patruzeci de instrumentisti, iar dirijorul a fost urmărit de solisti si cor prin cinci monitoare amplasate de jur-împrejurul arenei. O solutie destul de complicată, dar unică într-un asemenea ambient. Singur, Corul Teatrului „La Monnaie“ (dirijor, italianul Martino Faggiani) s-a aflat, în unele momente, în dificultate de coordonare cu seful de orchestră britanic Julian Reynolds.
În cele patru puncte cardinale ale arenei tronau mulaje gigantice care reprezentau un craniu încoronat, un diavol cu rânjet de clown, o pereche de… sâni (între care Lucrezia urma să apară în actul secund!?! ) si o Sfântă Fecioară. A fost în intentia scenografului german Johannes Leiacker să puncteze simbolic câteva din esentele melodramei, moartea, damnarea, desfrâul, religiozitatea, dar modul de realizare a frizat kitsch-ul absolut. Au fost elementele de decor către care au mers rezervele mele, în rest montarea belgianului Guy Joosten a stăpânit cu autoritate naratiunea tramei, transpusă undeva, în prima jumătate a secolului trecut, când încă se mai purtau meloane. Armurierii pot stabili cu precizie perioada, după modelul revolverului cu care Gennaro distruge litera „B“ din reclama luminoasă „Borgia“, declansând definitiv conflictul. Altminteri, costumele chilianului Jorge Lara au fost simplu desenate, de bal pentru doamne (să nu uităm că actiunea Prologului se petrece în plin carnaval venetian la Palazzo Grimani iar a celui de-al doilea act la sărbătoarea de la palatul printesei Negroni din Ferrara), smokinguri pentru domni. În plină perioadă modernă, rochiile Lucreziei Borgia au fost de epocă (aluzive la secolul XVI), bine integrate atmosferei de petrecere în care si măstile au fost remarcabile, unele sugerate doar, stilizate, colorate, imaginative, simbolice, bogate. Fără îndoială că libertinajul de la curtea ferrareză nu a fost omis si animatoarele topless au încălzit atmosfera.
Din unghi actoricesc, a fost evident că Joosten a lucrat mult cu toti cei prezenti pe platoul cvasi-gol. Rezultatele au fost meritorii, jocul scenic intens si convingător.

Lucrarea
Donizetti a compus „Lucrezia Borgia“ pentru premiera din 26 decembrie 1833 de la Scala din Milano, pe un libret de Felice Romani, inspirat de piesa lui Victor Hugo, ce reproduce legende tesute în jurul teribilei eroine, fiică de papă, vindicativă, otrăvitoare, mamă a opt copii si presupusă adulteră în timpul celor trei căsătorii. A ales un episod din timpul ultimului mariaj, cu Don Alfonso d’Este, în care iubirea maternă pentru Gennaro, care se îndrăgostise de ea, se suprapune dorintelor de răzbunare pentru cel ce batjocorise numele familiei Borgia, acelasi Gennaro.
Reprezentată destul de rar din cauza dificultătii rolului titular, situat în vocalitatea de coloratură dramatică, „Lucrezia Borgia“ a renăscut pe afise în iulie 1965, printr-un concert la Carnegie Hall din New York, datorat marelui dirijor român Ionel Perlea, care a avut-o ca interpretă principală pe tânăra Montserrat Caballé, 32 de ani, moment – reper ce a însemnat lansarea prodigioasă a sopranei într-o carieră fulminantă.

Elena Mosuc…
… este recunoscută international drept o reputată belcantistă. S-a afirmat în acest teritoriu atât de pretentios, pornind de la stiinta lecturii analitice a scriiturilor rossiniene, belliniene, donizettiene, pe care le-a transpus în sunet gratie unor capabilităti tehnice, practic, fără limite. Stilul epocii a putut fi redat în integralitate, cu întregul evantai de nuante si culori puse în slujba expresiei. Pianissime, diminuendo-uri si crescendo-uri, „messa di voce“, moliciuni, mezzevoci, fraze lungi, de respiratie largă si câte altele. Toate au învesmântat vocea strălucitoare, omogenă, ductilă, cu mare ambitus de coloratură. Iată panasul Elenei Mosuc. Pasiune ardentă transmite cântul renumitei soprane si astfel rolurile romantice verdiene au fost redate în plinătatea lor, păstrându-le în chip minunat componentele belcantiste. Cu timpul, glasul Elenei Mosuc s-a împlinit din punct de vedere timbral, a devenit mai consistent, au apărut sunetele grave „de piept“, atacurile notelor acute, articulările incisive. Operelor belliniene („Puritanii“, „Somnambula“, „Norma“), donizettiene („Lucia di Lammermoor“, „Linda di Chamounix“, „Maria Stuarda“, Anna Bolena“), verdiene („Corsarul“, „Rigoletto“, „Traviata“, „Luisa Miller“) le-a conferit si le conferă tălmăciri importante.
Seria de spectacole de la Bruxelles a dovedit că rolul titular din „Lucrezia Borgia“ reprezintă pentru Elena Mosuc unul dintre vehiculele cele mai potrivite pentru înfătisarea calitătilor ei. Cantabilitatea ariei de intrare „Com’e bello! “ a fost restituită în toată splendoarea, cald, cu unduiri domoale si punctări subtile. Nimic nu este liniar în cântul Elenei Mosuc, blânde sublinieri si mlădieri expresive dau sensuri afectuoase frazelor contemplative la vederea fiului Gennaro, adâncit în somn. Lejeritătile acestei pagini de tipic „Larghetto“ donizettian au fost expuse diafan, linistit, cu pianissime plutitoare. Îmi stăruie în memorie o notă de La bemol, interminabil de lungă, emisă într-o singură respiratie si a cărei intensitate a crescut până la forte.
În tensionatul duet cu sotul Don Alfonso (basul Paul Gay) din actul prim, recitativele vehemente au alternat cu ruga fierbinte, fluid redată cu un legato exemplar. Secventa „Allegro mosso“, alertă, agitată, comportă salturi în intervale ascendente de octavă, care fie că se finalizează în forte, fie în piano (ca în Prolog). Au fost rezolvate impecabil. Pare că artistei românce nu îi este nimic imposibil. Accentele dramatice din tertetul cu Don Alfonso si Gennaro (tenorul Charles Castronovo), ca si cele din duetul subsecvent cu Gennaro „Infelice! il veleno bevesti…“ („Allegro vivace“) au avut fermitatea si avântul venite din adâncă trăire.
Deznodământul i-a oferit Elenei Mosuc impresionante momente, implorare disperată în cavatina „M’odi, ah m’odi“, în care rafinamentele si lacrima s-au simtit la tot pasul. Cabaletta finală „Era desso il figlio mio“ a cutremurat prin durerea sfâsietoare a unei mame la pierderea fiului. Lucrezia Borgia în viziunea Elenei Mosuc este un personaj dominat de dragostea maternă, mai mult decât o răzbunătoare. Avalansele portativelor încărcate de coloratură au fost absolut spectaculoase, iar acuta de Mi bemol, sunet fin care a încheiat partitura sopranei, s-a transformat, pe fraza descendentă, într-un râs dement. Eroina înnebuneste. O Lucia di Lammermoor avant la lettre.
Întregul rol a fost jucat admirabil, convingător, debordant, fără economie de efort, cu extremă dăruire. Admirabilă creatie!

Partenerii divei
Belcanto-ul nu a fost la el acasă numai gratie Elenei Mosuc. O distributie bine alcătuită ni i-a înfătisat pe mezzosoprana spaniolă Silvia Tro Santafé (travesti în rolul Maffio Orsini, prietenul lui Gennaro), americanul Charles Castronovo si francezul Paul Gay. Cu timbru frumos, cu egalitate între registre ce îi conferă fluentă pe ambitus, cu frazare bine condusă, Silvia Tro Santafé a cântat cu aplomb, inclusiv cunoscuta baladă „Il segreto per esser felici“ din actul al doilea.
Un anunt făcut la începutul spectacolului îl prezenta pe Castronovo ca fiind gripat. Poate acesta a fost motivul unor usoare răguseli în primul act, dar tenorul a expus o voce plăcută, plină de lirism evocator si a modelat frumos frazele muzicale, cu acea italianita absolut indispensabilă. A cântat cu legato di grazia, moliciuni, abandonuri poetice si mezzevoci, o bună recomandare a artistului pentru rolurile de acest gen.
Cu glas solid si penetrant, Paul Gay a conturat un Don Alfonso dur, perfid si stâncos, asa cum este caracterul personajului. Nu trebuie uitată însă apartenenta rolului la scriitura belcantistă si, privit din acest unghi, cântul francezului a părut monoton si fără maleabilitate.
Cvartetul principal si cei zece (! ) solisti din rolurile mici au fost bine condusi de dirijorul Julian Reynolds, la pupitrul ansamblurilor Teatrului Regal „La Monnaie“. Seful de orchestră cunoaste bine specificul lucrării, cursivitatea discursului muzical este asigurată, ca si tensiunea dramatică. Tempii au fost judicios alesi si ansamblurile concertato care le prefigurează pe cele ce vor veni mai târziu, în partiturile verdiene romantice, au avut echilibru si coerentă.

Epilog
Neavând posibilitatea de comparatii decât prin suporturile audio-video, le reascult si le revăd pe celebrele soprane belcantiste care au înregistrat rolul în integralitate, în studio sau live ca urmare a unor concerte sau spectacole. Prin exceptionala sa performantă la Bruxelles, Elena Mosuc face ca acest grup select al interpretelor opusului donizettian, imuabil vreme de aproape cinci decenii, să se extindă. O dată în plus, artista noastră este validată printre cele mari, printre cei mari, un fapt care ar trebui pe deplin cunoscut si apreciat si în România. Prea de multe ori repetăm doar nume vizibile mediatic. Aflată la apogeul carierei, Elena Mosuc, prin înalta sa valoare vocală si artistică, merită o mai mare recunoastere si în tara sa, unde a revenit pe scene de operă si în concerte, cu mare drag, ori de câte ori a fost solicitată. Suntem contemporani cu Elena Mosuc si trebuie să ne bucurăm pentru acest privilegiu.

Nota actuala: 9 (din 1 note acordate) - Acorda o nota!

Numar afisari: 347



Alte titluri din aceeasi categorie

30-05-2014: Povestea unui teatru
Craiova anului 1835. „Oraşul era mare centru muzical, strângând prin poziţia sa, prin bogăţia sa şi prin târgurile mari ce se succedau aci regulat la mici intervale, mai toate trupele de operă străine, franceze, ger ... [ continuare ]
[ Autor Mirela Marinescu ]
Din categoria Alte articole

29-04-2013: Angela Gheorghiu a cântat pentru mama sa
În faţa a peste 1.500 de spectatori, Angela Gheorghiu a cântat mai bine de două ore, acompaniată la pian de maestrul Dan Grigore, vineri, în prima zi a Festivalului Internaţional „Gala Star“ de la Bacău. Spectacolul a fost o ... [ continuare ]
Din categoria Alte articole

16-04-2013: Elena Mosuc, in randul marilor soprane ale lumii
Ambientul
Mărturisesc că am primit cu oarecare reticentă vestea reprezentării operei „Lucrezia Borgia“ de Donizetti, nouă productie a Teatrului Regal „La Monnaie“ din Bruxelles, în marea arenă a Circului Regal din capitala belgiană, si nu în s ... [ continuare ]
[ Autor Costin Popa ]
Din categoria Alte articole

24-01-2013: Frumoasa din padurea subtropicala
Cum down under „Spargatorul de nuci“ nu e la fel de nelipsit de pe afiseele teatrelor în preajma Craciunului ca si în Europa sau SUA, Queensland Ballet a ales pentru sfârsitul de an o serie de reprezentatii cu „Frumoasa din padurea adormita“ de P.I. ... [ continuare ]
[ Autor Vivia Sandulescu ]
Din categoria Alte articole

19-12-2012: Angela Gheorghiu şi Andrei Pleşu, printre personalităţile care au luat parte la premiera absolută a operei O scrisoare pierdută
Cea mai nouă operă semnată de un compozitor român, „O SCRISOARE PIERDUTĂ", partitură finalizată chiar în cursul acestui an de artistul DAN DEDIU, a avut premiera absolută duminică, 16 decembrie (19.00) la Opera ... [ continuare ]
Din categoria Alte articole

In constructie
Româna English Italiana Deutsch Français Espańol
Optiuni
Articole recomandate
Grup stiri opera
Autori articole
Traducatori
Linkuri opera
Linkuri utile
Program lunar
Harta opere Romania
Orase stiri opera
Harti website
Website-ul in Europa
Website-ul in Asia
Website-ul in Romania
Website-ul si Angela Gheorghiu
Website-ul si Elena Mosuc
Website-ul si Teodor Ilincai
Imagini opere
Wallpapere opere
Opere din lume
Opere din Europa de Est
Opere din Europa de Vest
Opere din Europa de Nord
Opere din Africa
Opere din Asia
Opere din Australia
Opere din America de Nord
Opere din America de Sud
Atentie!
Terenuri
Meditatii Cazare Avatare Jocuri Bancuri Sondaje Cursuri Craiova Dictionar Creare site

Website despre teatrele de opera si opereta din Romania si Europa

© Opera Nationala 2010 - Prezent

Dictionar   Meditatii   Creare site