Zarada la Poieci. pe Calea Dudeștilor

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2019 ] [ Subcategorie II Zaraza ] [ Data articol: 2020-04-12 ] [ Din localitatea Ploiesti ] [ Tara România ]   Când apari, seniorita, în parc pe-nserat Curg în juru-È›i petale de crin. Am "detectat" titlul pe website-ul Teatrului "Toma Caragiu" din PloieÅŸti căutând "My Fair Lady", cel mai bun muzical, care este foarte rar montat în BucureÅŸti de mai mulÈ›i ani. Muzica anilor 1920-30 cap de afiÅŸ m-a atras ca un magnet, aÅŸa că mi-am găsit timp pentru a merge de la BucureÅŸti la PloieÅŸti pentru a îl vedea. Sala are 270 de locuri ÅŸi a fost plină ÅŸi probabil că la fel s-a întâmplat de mai multe ori, deoarece în ultima vreme spectacolul a fost montat de mai multe ori la Casa de Cultură a Sindicatelor din localitate, unde sala are capacitate dublu È™i ceva, adică 600 de locuri. Au fost mai multe seri / nopÈ›i în care Aida, când avea un an spre un an ÅŸi jumătate, n-a avut somn ÅŸi am ascultat cu ea muzică. Operă, muuultă operă :-), Michael Jackson, Zorba, dar ÅŸi melodii din România interbelică. Din ultima categorie chiar am învățat versurile mai multor cântece, dar efectul de a o liniÅŸti pe Aida cântându-i a fost exact invers, plânge mai tare când îi cânt. :-) ) ) - Aida, tata cântă frumos? - Niuuu! :-) ) ) AÅŸa că am vrut, desigur, să vadă ÅŸi ea spectacolul. La momentul respectiv, în aprilie 2019, mai avea vreo 10 zile până să împlinească 2 ani ÅŸi avea 15 spectacole văzute (Roma, Batumi, Craiova etc), dintre care 7 la OCC. Doar că socoteala de la Bucuieci nu s-a potrivit cu cea de la Poieci! (AÅŸa zice Aida acum la BucureÅŸti ÅŸi PloieÅŸti. :-) ) Cât timp s-a cântat, au fost toate bune ÅŸi frumoase, Aida a tăcut ÅŸi a fost atentă, dar, în momentele dialogurilor, se uita la noi, ridica mâna ca rapperii, zicând "î-î-î", adică "Să cânte! " :-) Cam la a treia "pauză" de dialog, o plasatoare ne-a cerut să părăsim sala, aÅŸa că Poiecii au devenit primul ÅŸi singurul loc de unde am fost daÈ›i afară de la spectacol! :-) Am revenit la "Zarada" după fix 6 luni! (Titlul nu e greÅŸit, Cristian Vasile cântă "Zarada", nu "Zaraza". Nici cu "z" nu e greÅŸit, ambele variante sunt corecte, eu am ales-o pe prima pentru titlu deoarece este folosită mai puÈ›in.) Aida se apropia de 2 ani ÅŸi jumătate - adică 2 ani de la prima ei călătorie cu trenul făcută fix în ziua în care a împlinit 6 luni, fix la PloieÅŸti. :-) E adevărat, în această perioadă fusese (m) la Craiova ("PaiaÈ›e"), BraÅŸov ("Nabucco" ÅŸi "Traviata"), BucureÅŸti ("Traviata"), Ierusalim ("Nabucco"), Arena di Verona ("Aida" ÅŸi "Carmen"), Atena ("Traviata") ÅŸi, mai ales, Teatro del`Opera di Roma ("Tosca") - am scris "mai ales" la ultima, deoarece muzica din "Tosca" este, aÅŸa cum se ÅŸtie, leeentă ÅŸi luuungă - iar Aida a fost cuminte ÅŸi atentă la mai toate, dar acum de pauzele de dialoguri îmi era teamă. Dar diferenÈ›a între 2 ani ÅŸi 2 ani ÅŸi 6 luni e foarte mare, iar acum i-am putut spune cu speranÈ›e că înÈ›elege că, dacă nu tace la spectacol, iar vom fi daÈ›i afară din sală! Ai în ochi patimi dulci È™i luciri de păcat, Și ai trupul de È™arpe felin! Spectacolul a început cu un monolog al poetului Ion Pribeagu, interpretat cu mare aplomb de George Emilian Frâncu, menit să ne introducă în atmosferă, dar monolog care pe mine nu m-a "prins" ÅŸi nu din cauza interpretării, care a fost bună. A urmat o versiune ofensivă a "Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara / într-o cârciumioară la ÅŸosea?" în care erau mulÈ›i oameni pe scenă (ÅŸi cântau toÈ›i), fiecare purtând o mască mobilă. Pe la mijlocul melodiei "se defectează" o balerină, muzica se opreÅŸte, iar amfitrionul, poetul Ion Pribeagu, "scoate" o cheiță, o răsuceÅŸte în spatele balerinei, aceasta se ridică pe miÅŸcări de păpuşă mecanică, iar când ajunge la verticală, poetul "înghite" cheia satisfăcut ÅŸi muzica reîncepe. Nu prea am înÈ›eles faza... Gura ta e-un poem de nebune dorinÈ›i, Sânii tăi un tezaur sublim. A continuat cu un dialog mai "colorat" între Ion Pribeagu, recunoscut în epocă pentru limbajul "decoltat", Cristian Vasile, cunoscutul mare cântăreÈ› al anilor 1920, ÅŸi Ionel Fernic, compozitor pentru majoritatea melodiilor care au făcut ravagii în acei ani. EÈ™ti un demon din vis, care tulburi È™i minÈ›i, Dar ai zâmbetul de heruvim. A urmat o alternanță de melodii ÅŸi dialoguri. Cristian Vasile - "Iubesc femeia", Jean Moscopol - "Dă-mi guriÈ›a s-o sărut! ", Titi Botez - "Sub balcon eu È›i-am cântat o serenadă" etc. La melodia lui Jean Moscopol au intrat pe scenă doi dansatori purtând pe cap câte un cap mare, de plastic. Aida i-a recunoscut imediat din "Sunetul muzicii" de la Opera Comică pentru Copii (spectacol pe care îl văzuse cu doar câteva zile înainte) ÅŸi a ridicat mâna ÅŸi arătătorul spre ei! Da, n-am scris nimic despre Aida până acum, pentru că a tăcut, a ascultat ÅŸi, mai ales, a stat numai cu mine până spre final. ;-) De obicei, vrea la mami, lucru care s-a întâmplat până la urmă, dar, cum spuneam, spre final. :-) Vreau să-mi spui, frumoasă Zaraaaza, Cine te-aaa iubit! "Ză moment" a fost Zaraza ÅŸi "Zaraza". Prima, Zaraza, Diana Vulc, - "Bunicule, cum face lupul?" "Auuuuu! " - sexoasă până-n măduvă. :D :-) Port-jartiere negre, mască neagră pe ochi, un port-È›igaret lung, înaltă, blondă, numai bună de... iubit... Buniculeee! Auuuuuu! Vreau să-mi dai gura-È›i dulce, Zaraza, Să mă-mbete mereu! A doua, melodia "Zaraza", al cărui succes în vreme a fost subliniată ÅŸi de cel mai candid element al spectacolului, cel care a adus cel mai bine pe scenă atmosfera interbelică, puÅŸtiul cu ziarele. "Zaraza, Zaraza, un nou È™lagăr pe buzele tuturor! " Câți au plâns nebuni după tiiine ÅŸi câți te-au dorit! A urmat o ÅŸuşă prin care era ironizat Carol al II-lea. Nici eu nu îl simpatizez prea mult, dar "rezumatul" despre el mi s-a părut nepotrivit ÅŸi superficial, punându-se accent numai pe nestatornicia sa, nearătându-se ÅŸi că a fost un mare sprijinitor al artelor. S-a trecut la moartea prematură a lui Ionel Fernic în accidentul de avion din Bucovina, întâmplare reală, din care s-a dezvoltat inspirat discuÈ›ia despre cât de reală este legenda conform căreia Zaraza a fost iubita lui Cristian Vasile ÅŸi a fost ucisă de mafiotul Ficat la comanda rivalului muzical Zavaidoc. EmoÈ›ionant a fost momentul în care Cristian Vasile - care a cântat foarte bine - face referire la muzica sa. "Eu sunt Cristian Vasile ÅŸi muzica mea va rămâne pentru totdeauna! " ÅŸi nu acceptă compromisurile impuse de comuniÅŸti, doar că spectatorul trebuie să ÅŸtie ceva istorie, pentru că din scenariu nu reiese de ce apare monologul lui, nu reiese că noua conducere comunistă îi impunea un anume fel de muzică, fel pe care Cristian Vasile nu l-a adoptat. Tot din acelaÅŸi motiv sovietic, Jean Moscopol este nevoit să fugă din È›ară (în realitate) ÅŸi, spre deosebire de mulÈ›i alÈ›i lingăi, lansează cuplete anticomuniste, doar ultima parte fiind anunÈ›ată în spectacol. Dintre toÈ›i artiÅŸtii perioadei interbelice, Ioan Moscu (numele real al al brăileanului Jean Moscopol) mi se pare cel mai curajos, chiar fiind în America existând riscul imens de a fi vânat ÅŸi omorât de sovietici pentru îndrăzneala de a critica noua conducere, lucru care unora li s-a întâmplat. Lui nu, din fericire, Jean Moscopol a trăit până în 1980, dar, din nefericire, el nu avea să îşi mai vadă niciodată È›ara natală, care îi era atât de dragă. Ion Pribeagu a alternat rolul de prezentator cu acela propriu. George Liviu Frâncu, prezentatorul, a coborât la un moment dat de pe scenă ÅŸi a venit în faÈ›a rândului 1. ÃŽntâi a văzut-o, a salutat-o pe mămica Aidei, care avea atunci burtica mare, bebe mic având atunci 6 luni înăuntru, a mângâiat un pic burtica, apoi a venit chiar la Aida ÅŸi i-a sărutat mânuÈ›a. :-) Aida, a doua zi, a zis "A venit domnu acela de pe cenă. A pupat mânuÈ›a. A coboât de pe cenă. Cum să pupe mănuÈ›a?" :-) Apoi ne-a pus, pe mine ÅŸi pe maică-sa, Cela, să îi pupăm mâna, să îi pup eu mâna Celei ÅŸi, mai ales, să-mi pupe Cela mâna mie! :-) ) ) Åži-ooo să fiee ÅŸi-o să fiee o să fie-o grozăviee Adi popă o să fiee Cela mâna i-o pupaa ÅŸi la el ea se ruugaa să îi dea parale zeci s-o lase prin discoteci, cluburi ÅŸi-alte văgăuuni, moluri ÅŸi-alte spurcăciuuni. Dă, Doaaaamneee! " Adi o să zică "Baa! Treci ÅŸi mai pupă mânaa! Fă douăzeci de mătăănii, Dă hrană la orătăănii, Mai dă ÅŸi cu măturaa, Adu ÅŸi beuturaa, Toarnă ÅŸi-un pahar cu viin, D-ăla vechi de Bohotiin! De poftă îmi plouă-n guură, Mai adu ÅŸi o friptuură! Dă, Doaaaamneee! " :-) ) ) Da, din spectacol n-a lipsit celebrul număr "Åži-ooo să fie / ÅŸi-o să fie" al lui Constantin Tănase, număr pe care l-am parafrazat mai sus. Prin melodia "Suflet candriu de papugiu", prima lansată acolo, în 1931, s-a adus în prim plan ÅŸi fostul teatru de revistă "Alhambra", inaugurat acolo unde acum se află Teatrul Mic ÅŸi mutat, sub numele de "Alhambra-Excelsior", în locul unde este acum Teatrul de Comedie. Este teatrul unde s-a lansat Maria Tănase, cea mai bună voce feminină românească a tuturor timpurilor, prezentă în spectacol în interpretarea electrizantă a Danielei Raduica. Acolo s-au montat ÅŸi spectacole de operetă, primul fiind, în 1935, "Dunărea albastră" de Johann Strauss-fiul. "Era rău cu `Was ist das?`, da-i mai rău cu `Davai ceas! `" A urmat un al număr amar al lui Constantin Tănase - de asemenea, interpretat excelent de IonuÈ› Burlan - după care s-a ajuns... la bordel. :D Ion Pribeagu s-a transformat în matroana de la Crucea de Piatră, celebrul bordel bucureÅŸtean interbelic de pe Calea DudeÈ™tilor, fiind prezentate / cu versuri deocheate / fete de toate / din cruÅŸea de cheatră. :-) Din fericire, Aida n-a înÈ›eles mare lucru din ce era pe scenă - Sper! :-) ) ) - dar, când om mai merge la acest spectacol data viitoare, o să plecăm înainte de a ajunge pe DudeÈ™ti. :-) După spectacol am fost, desigur, "pe cenă", iar apoi în culise. Andrei Radu (Cristian Vasile) ÅŸi George Liviu Frâncu (Ion Pribeagu) au fost încântaÈ›i să o cunoască pe Aida ÅŸi amabili să facă o poză cu noi. Apoi am fugit la "ten" (tren), "tutua" (metroul) ÅŸi acasă, că "E tâziu! " ÅŸi ora de nani a trecut de mult. :-) Pe a ta sărutare, Zaraza, vreau s-o gust È™i eu! Nu am greÈ™it versurile melodiei, dar, cântându-i odată De a ta sărutare, Zaraza, / vreau să mor È™i eu! , Aida a izbucnit în plâns È™i a zis "Nu veau să mor! " A trebuit să îi explic că nu moare nimeni, că versul e doar aÈ™a, ca să arate cât de frumoasă este Zaraza, dar, de atunci, îi cânt varianta proprie. PS: Acum, la un an de la prima tentativă de a vedea "Zaraza" È™i la jumătate de an de la reuÈ™ita în a vedea "Zaraza", tati cântă frumos È™i Aida adoarme deseori pe versurile de la "Vrei să ne-ntânim sîmbătă seara" È™i "Zaraza". :-) Și, mai ales, a învâțat mai toate cuvintele de la primul cântec, cel al lui Jean Moscopol! Pe care îl recunoaÈ™te când îl fredonez după nici două secunde! Iar acum cîteva zile a avut loc următoarea întâmplare: Aida se duce la căruÈ›ul lui bebe Mihai (care acum are 3 luni) ÅŸi, din senin, îi zice "Hai sã ne-ntâlnim sâmbãtã seara! " :-) ) ) Cela o întreabã "Unde?", ea rãspunde "ÃŽnt-o câciumioaã la ÅŸosea! " :-) ) ) Apoi fredoneazã "Peechi, peechi, azaÈ›ii stau la masã! " ;-) Apoi trage acoperiÅŸul la landou, bagã capul sub el ÅŸi zice "Nu ne vede nimenea aici! " :-) ) ) Åži îi spune lui Mihai "Vezi? Tebuie sã te-ascunzi! " :-) ) ) ÃŽi zic È™i eu "Vrei sã ne-ntâlnim sâmbãtã seara?", dar ea îmi zice "Nu, nu, nu! Peacã de-aici, Åžerkanule! " :-) ) ) DistribuÈ›ia: George Liviu Frincu (Ion Pribeagu, Schioapa) Dana Vulc (Domnisoara Feerie) Andrei Radu (Cristian Vasile) Karl Baker (Ionel Fernic) Ion Radu Burlan (Constantin Tanase) Manuela Alionte Frincu (Elena Lupescu) Cosmin Sofron (Carol al II-lea) Nico (Silly Vasiliu) Daniela Raduica (Maria Tanase) Marius Balan (Zavaidoc) Romeo Zaharia (Jean Moscopol) George Capanu (Titi Botez) Robert Oprea (Nelu Ficat) Mihaela Dutu (Napoleon Luminita) Rodica Alexandru (Mona Curdefier) Petty Musa (Mimi Moft) Robert Anton (Terente) copilul Alexandru Vasilescu (Baiatul cu ziare) Baletul Majestic solisti balet: Loredana Badica si Razvan Hanganu. acompaniament pian live: Ciprian Cornita scenariul original: Daniel Chirila regia: Razvan Mazilu scenografia: decor: Ioana Popescu costume: Razvan Mazilu muzica: productie muzicala: Alexei Turcan coregrafia: Razvan Mazilu lumini: Alin Popa asistent regie: Robert Oprea asistent coregrafie: Raluca Zetu pregatire muzicala: Viorel Gavrila si Ion Radu Burlan

Nota actuala: 8.71 (din 7 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro