"Muzica este un raspuns caruia nu i se poate pune nicio intrebare!" (Nichita Stanescu) |
|||||
|
Opera Comică pentru Copii București Teatrul Național de Operetă și Muzical București Opera Română Craiova Opera din Brașov Teatrul National de Opera si Balet Constanta Opera Națională Română Iași Opera Nationala Română Cluj-Napoca Opera Națională Română Timișoara Teatrul Național de Operă și Operetă din Galați Opera Maghiară din Cluj-Napoca Teatrul Național de Operă și Balet Chișinău Teatrul de Balet Sibiu Festivalul Opera Nights - Hunedoara, Deva Teatrul Muzical Ambasadorii București Teatrul "Stela Popescu" București Opera Vox Cluj-Napoca Festivalul Internațional "George Enescu" București Teatrul "Acting Dream" București Theater du Soleil Entertainment Grand Cinema Digiplex Băneasa Teatrul de Revistă "Constantin Tănase" București
Budapesta Opera Hedeland Opera London English National Opera London Royal Opera House Milano Teatro alla Scala Munchen Bayerische StaatsOper New York Metropolitan Opera Oslo Operaen Roma Teatro dell Opera Ruse Drjavna Opera Sofia Opera House Stockholm Royal Swedish Opera Torre del Lago Puccini Varna Opera House Viena StaatsOper Viena VolksOper
Angela Gheorghiu Cristian Mihăilescu Elena Moșuc Felicia Filip Haricleea Darclee Ionuț Pascu Leontina Văduva Lucian Petrean Ludovic Spiess Teodor Ilincăi
Aida Asa fac toate (Cosi fan tutte) Boema Bărbierul din Sevilia Carmen Cavalleria rusticana și Paiațe Clemența lui Tito Don Giovanni Don Pasquale Elixirul dragostei Flautul fermecat Freischutz Germanicul (Il Germanico) Gianni Schicchi Idomeneo, Regele Cretei MacBeth Madama Butterfly Manon Lescaut Mikado Nabucco Nunta lui Figaro Orfeu în infern Paiațe Peer Gynt Rapirea din Serai Rigoletto Romeo și Julieta de Charles Gounod Samson și Dalila Simone Boccanerra Tosca Traviata Tripticul (Il trittico) Trubadurul (Il trovatore) Turandot Werther
Doctor Jivago Țara surâsului Femeia, eterna poveste Frozen Frumoasa și Bestia Liliacul Logodnicul din lună My Fair Lady Rebecca Sânge vienez Silvia Sunetul muzicii Vaduva veselă Zaraza
Don Quijote Frumoasa din Padurea Adormita Giselle Lacul lebedelor Medea Spargatorul de nuci Zorba grecul
Recviem de Mozart Recviem de Verdi
Teatrul Alexandru Davila Pitești
Teatrul de Stat din Constanța
Teatrul Țăndărică București
Teatrul Național ”Satiricus Ion Luca Caragiale” Chișinău
Teatrul Național Craiova
Teatrul Național Târgu-Mureș
Teatrul Odeon București
Teatrul Tony Bulandra Târgoviște
|
Tosca l-o pălit pi Scarpia shi ashesta s-o gătat! Unire în 2018!
|
[ Autor Adrian Trasca ]
[ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=78&nume_categ=chisinau---tosca ] ![]() ![]() - Ar trebui sa-ti scrii experientele, i-am spus. - A - spuse ea, uitându-se fix in timp ce privea focul - daca ati fi vazut in lume atat de multa durere cum am vazut eu, nu ati vrea sa scrieti o carte trista. Cred - adauga ea, dupa o lunga pauza, tinand inca vatraiul in mana - ca doar oamenii care nu au cunoscut suferinta pot sa citeasca despre ea. Daca as putea scrie o carte, as scrie o carte vesela... o carte care ar face oamenii sa râdă." (Fragment din Jerome K. Jerome - "Arta de a NU scrie un roman") Este a doua oară când scriu despre Chisinău si iar mi se pare greu! Incerc să dau articolelor mele o tentă veselă, care, amestecată uneori cu tragediile, totusi, imaginare, de pe scenă, să dea împreună mici boeme, idee preluata de la opera cu acest nume în care Puccini a amestecat tragicul cu hazliul. La Chisinău, însă, tragicul e real, nu doar pe scenă! România e încă ruptă în două părti! Sau chiar în mai multe, dacă luăm în calcul Bucovina de Nord (cu capitala la Cernăuti) si Bugeacul (adica Basarabia istorică, zona dintre actuala Republica Moldova si Delta Dunării), zone prăduite in prezent de Ucraina. Oare este semnificativ faptul că teritoriul revendicat de Ucraina în 1919, dupa primul război mondial, NU includea Bugeacul? Desigur că este! Lehamitea majoritară in România uită, dar sunt câtiva (nu putini, dar nici câti ar trebui), care îsi amintesc si amintesc ca, nu de mult, mii de familii de români au fost omorâte sau deportate in Siberia in incercarea de rusificare a Moldovei de peste Prut. Da, a fost de mult, in sensul ca nu am trăit-o noi, multi dintre cei de acum, dar asta nu inseamna sa uitam si, mai ales, nu inseamna sa ignoram! Ceea ce prea multi români fac! Am fost la Chisinău pe 27 martie! In 2016, s-au implinit 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. "O fost si... s-o gătat! ", mi-o zis mie un nene din oras in 2012, când am fost eu prima oara la Chisinau, dar asta nu înseamnă decât că... trebuie "să refie"! Asociatia "Actiunea 2012" a organizat un miting pro-Unire, la care am fost si eu prezent. A fost duminica si, dupa parerea mea, jumatate din Iasi si un sfert din Bucuresti trebuia sa fie acolo... N-au fost atâtia, dar au fost oameni din multe zone ale tării, dintre cei care simt româneste! De pe pancartele pe care le-au afisat, am notat: Arges, Prahova, Bucov, Brasov, Sibiu, Alba, Glodeni, Vaslui, Dolj, Galati, Hunedoara, Bacău, Ialomita, Suceava, Gorj, Cluj, Timis, Raionul Călărasi, Răzeni, Cantemir, Edinetz, Soroca si chiar Italia, cu mesajul "Diaspora vrea Unirea! " Exista si alte pancarte, si baloane, pe majoritatea scrie "Unirea 2018". Un obiectiv din ce in ce mai aproape de a fi indeplinit! Mitingul a inceput in fatza Operei. A continuat pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfânt, trecând pe langa Casa Guvernului, Arcul de Triumf si Catedrala, Primaria si Posta, Teatrul Mihai Eminescu, mergând spre Academia de Stiinte, unde strada face usor stânga pe lângă hotel Chisinău. S-a ajuns la piata Constantin Negruzzi (in fatză la hotel Cosmos), iar de acolo s-a mers până în piatza din fatza gării feroviare. Oamenii au cântat, au scandat, au fost pasnici, reusind să-i plictisească pe jandarmi. :-) Ca număr de participanti, estimarea mea este in jur de 20.000, o cifră totusi bună, tinând cont că nu s-a iesit in stradă pentru ciorbă si-un covrig. (Pe internet circula estimari de la 5.000 la 50.000, in functie de care baricada se afla "estimatorii".) A fost oameni cu copii in brate, batrâni, tineri, oameni de toate vârstele. Si, chiar cu riscul de a plictisi lehamitea româneasca, dar avand convingerea ca nu voi plictisi ;-) , am să scriu, în continuare, lozincile cântate sau scandate de oameni. Iată-le: [ Unire, frati, unire pentru acest pamânt... pentru credinta noastra si pentru graiul sfant Unire, frati, unire, uniti cu toti sa fim si tara noastra draga ca Stefan s-o pazim ] [ Cantec "Unire, frati, unire pentru acest pamânt" ] Prima chestie pe care o remarc e că dirijorul nu mai e femeie, asa cum fusese la precedentul spectacol vazut la Chisinău. :-) Nu, nu s-a metamorfozat, e altă persoană. :-) Cortina se ridica, in stânga e pictura acoperită cu o pânză, precedată de scări de lemn. In centru-spate, o usă dublă cu arcadă, iar in dreapta, un grilaj, statuia fecioarei Maria si o altă pictură foarte frumoasă cu Isus copil. Prin usa jumătate deschisă, in spate se vede Vaticanul pe un fond albastru cer senin. [ Vrem U-ni-re! Vrem U-ni-re! ] Angelotti are camasa alba, pantaloni si cizme negre... si o mantie neagra. Sacristanul pastrează linia traditională, purtând sutană gri. Mario e asemanator cu evadatul, camasa alba, pantaloni si cizme negre, dar are o vestă maro. Dă pânza la o parte si dezvaluie tabloul la care lucra si care este, de asemenea, foarte frumos, aducând a Caravaggio. "O, armonie misterioasă a atâtor farmece si frumuseti" [ Traiască / Traiască / Traiască si-nflorească Moldova / Ardealul / si Tara Românească! ] "Am evadat din castel Sant`Angello! " "Sunt gata să vă ajut! " "Mario! Mario! Mario! " Floria Tosca e brunetă, frumusică, slabă, in alb, rochie-perdea până la sandalele aurii, iar pe deasupra o alta portocalie un pic târâtă pe jos. "Cu ce mare artă stii să te faci iubit! Dar... fă-o cu ochii negri! " "Sora mea face totul pentru a mă scăpa de Scarpia, nebunul! " [ Chisinău si Bucuresti, două inimi românesti! ] "Da, e grav pericolul! Ascundeti-vă în putul din grădină! " Sacristanul intră si lasă usile larg deschise, acum se vede bine Vaticanul. 10 măicute in gri, 4 popi in portocaliu, multi copii, purtand tot acelasi portocaliu, dansează roată in centru. [ U-ni-re! U-ni-re! ] "FACETI GALAGIE IN BISERICA? PUTIN RESPECT! " Scarpia are perucă albă medievală, pantaloni negri, cizme negre până spre coapse, cămasă albă cu fire aurii, mantie neagră ca de catifea, toiag alb, are prestantză, iar prezentza lui impune respect. "Un evantai? Bun indiciu! " [ România n-a avut / granita la Prut! ] (Si acesta e un bun indiciu! ) "Inselată? Nu! Nu! El nu mă poate trăda! " "Unealtă de pictor e aceasta?" [ Astazi e Unirea! Astazi e Unirea! ] Scarpia îi intinde mâna galant, Floria i-o dă pe a ei, Scarpia dă să i-o sărute, Floria îsi trage mâna smucit si fuge. "Trei politisti, o trăsură! Mergi! Repede! Să nu îi pierdeti urma! " [ Romania Mare / in vechile hotare! ] "Du-te, Tosca! Du-te! In sufletul tău se furisează Scarpia! " [ Unirea, ideal national! ] Scena e luminată portocaliu, vin măicute, copii, preoti, popor, tin lumânări in mâini, e miting pro-Unire! Scarpia păseste arogant in fatză, sprijinindu-se in toiag, e bătrân, urâcios, cântă binisor (ca si ceilalti), e foarte potrivit pentru rol. "Vei fi prada mea, iar lui îi voi pune streangul de gât! Tosca, mă faci să uit de Dumnezeu! " [ Noi vrem sa ne unim cu tara! ] Aceleasi trei panouri după pauză, dar alte picturi, tot frumoase. In cea din stânga, pomi si frunze, in cea din centru, oameni dau să bea oilor apă sau vin de la Milestii Mici :-) , cea mai mare colectie de vinuri din lume!, iar in cea din dreapta, doi indragostiti sub un pom. Vaticanul e mai in stânga, vizibil printre doua panouri. "Marile iubiri au si marile lor mizerii! " (Da, granita artificiala de la Prut! ) Picturile sunt pânze semitransparente, in spatele celei din mijloc Floria Tosca e luminată cântând. Acum are o rochie de catifea bleumarin cu margine aurie lată, o dungă verticală pe mijloc de sus până jos, tiară, cercei, evantai negru, foarte elegantă. Decolteu, sâni frumosi. :-) [ Jos hotarul de la Prut! ] "Ce rău v-am făcut? De ce mă torturati astfel?" "Ochii tăi scânteind de mânie imi aprind poftele! " [ Uniti! Uniti! Uniti sub tricolor! ] "Am trăit pentru arte, am trăit pentru iubire, n-am făcut rău nimănui! In taină am ajutat orice făptură nefericită si acum sufăr! Pentru ce, pentru ce, Dumnezeule, mă răsplătesti astfel? Pentru ce sufăr? Pentru ce mă pedepsesti?" [ Limba română / unica stăpână! ] "Uite, in genunchi te implor, ai milă! Iartă! " "Esti prea frumoasă, Tosca! " Floria vede cutitul, il ridică, il priveste, il ascunde, Scarpia vine spre ea, Tosca infige cutitul in el. " Te îneci in propriul sânge? Te îneci in propriul sânge?" (ca URSS in 1991...) "Si-n fatza lui tremura toată Roma! " [ Armata rusă, afară! ] Dă să plece, se întoarce, pune candelele in stânga si in dreapta URSS-ului, crucifixul pe piept, pleacă uitându-se obsedant in spate, cu teamă... Rusia este încă putin în zonă... [ Basarabia e România! ] Castel Sant`Angelo di Chisinău are două porti cu arcade in laterale si un zid de vreun metru si jumatate intre ele, in fatza caruia patruleaza doi soldati. In spatele zidului e o fată in alb, ca o vestală, iar pe cap are o coronită de flori. Fundalul e un cer bleu, pe care sunt câtiva nori albi. "O singură dorintă mai am! " In stânga, in intuneric, la o masă, stă Mario. Se aud acordurile ariei magice. Mario, luminat usor acum, se ridică incet. "Intr-o noapte înstelată pasi repezi se strecoară în grădină si-n usa deschisă apare iubirea mea înmiresmată si-mi cade în bratze. Oh, dulci sărutări si mângâieri duioase! Frumosul meu vis apus acum a trecut... si mor fără sperantă! Nicicând viata nu mi-a fost asa de dragă! " E lucevannnnn le stelllle... [ Am venit sa te salut, fratele meu de peste Prut! ] Apare Tosca, fata furnizoare de dulci sărutări si mângâieri duioase. :-) Are o mantie-perdea peste rochia de catifea bleumarin din actul precedent. "In van m-am rugat si am plâns, monstrul isi astepta prada! " "O, mâini divine, blânde si curate! " [ Unirea face puterea! ] "Dar mai întâi, ai să râzi, trebuie sa te impuste! " [ Hai să dăm mână cu mână / cei cu inima română! ] Cerul din spate se înroseste, vin 4 soldati, Mario e in centru, aproape de orchestră, cu spatele la public. "Ce frumos e Mario al meu! Hai, mori ca un artist! " "Să nu te misti! Ei pleacă! Gata! Sus! Sus! Haide! Mario! Mario! Mario! Oh! E mort! E mort! " [ Vrem Unirea! Vrem Unirea! ] Am văzut mai multe emisiuni la televizor despre deportările din România de peste Prut suferite in timpul si după războiul al doilea mondial. Intr-una dintre ele, o bătrână povestea ce îi zisese bunica ei când ea era copilă, atunci când rusii i-au luat de acasă, i-au urcat de-a valma în vagoane si i-au trimis in Siberia: "Să nu uiti: AM FOST SI VOM FI! " [ Rooomâniaaa! Rooomâniaaa! ] Distributia: Floria Tosca - soprano: GHIULNARA RAILEANU Mario Cavaradossi - tenor: IGOR MACARENCO, Artist al Poporului Baronul Scarpia - bariton: BORIS MATERINCO, Artist Emerit Cesare Angelotti - bas: VIOREL ZGARDAN Un Sacristan - bas: ALEXEI DIGORE Spoletta - tenor: VICTOR NOVITCHI Sciarrone - bariton:VITALIE CEBOTARI Păstorul - soprano: ANASTASIA CUSNIR Temnicierul: MAKSYM IVASCIUC Soldati, Agenti de politie, Nobili si Femei, Artizani: Artisti de Cor al TNOB Muzica: Giacomo Puccini Libret: Luigi Illica si Giuseppe Giacosa - după drama lui Victor Sardou "La Tosca" Dirijor: Dumitru Cârciumaru Regia: Eugen Platon, Artist al Poporului Scenografia: Veaceslav Ocunev Pictor de costume: Irina Press, Maestru in Artă Regizor coordonator al spectacolului: Mihail Timofti, Maestru în Artă Prim Maestru de Cor: Ion Brătescu Corul de copii al TNOB Maria Biesu "Rapsodia", conducător artistic: Natalia Barabanscicova Premiera mondială: 14 ianuarie 1900, Teatro Costanzi Roma Premiera la Chisinău: 28 aprilie 1962, Teatrul de Stat de Operă si Balet Premiera versiunii a doua: 9 ianuarie 1971, Teatrul de Stat de Operă si Balet Premiera versiunii curente: 21 mai 1989, Teatrul de Stat de Operă si Balet |
Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!
01-01: Rigoletto sau Regele se amuză. Isi, a Pari!
5 iunie 2022
Paris. Teatre d`Athenee. Rigoletto. Le roi s`amuse! Ici, a Paris!
Paris. Teatrul Ateneului. Rigoletto. Regele se râde. Aici, la Paris!
Evident, "se râde" e o formă modernă, dulitâliană, de expr ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
01-01: Barbierul din FrecciaBianca Firenze - Sevilia
18 iulie 2024
"Il treno Alta Velocita FrecciaBianca per Siviglia e in partenza da binario cinque"
"Trenul de mare viteză FrecciaBianca pentru Sevilia va pleaca în curând de la peronul cinci"
Anunțul se aude ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
31-12-2024: Viteazu ăl mic văzu Cavalleria la Craiova. Și Paiațele!
Craiova, 21 aprilie 2022
Doar 4 zile mai târziu după ce am văzut "Cavalleria rusticana" și "Paiațe" la București, am fost la Craiova pentru a vedea aceleași opere! N-am fi făcut asta după doar 4 zile - poate! :D, dar Craiova e ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
31-12-2024: 50 și 15 la ONB. La Operă în tricou!
Opera Națională București, 16 noiembrie 2023
Cum ? La Operă în tricou ? La Operă în tricou ?!? La Operă ... în tricou ??? Unde te crezi, dom`le, la meci ? Joacă Universitatea Craiova ?
Cum ? Nu e alb cu albastru ? E al ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
30-12-2024: Veneția Malibran, primul interior în interiorul pandemiei
29 august 2020
Am fost la Veneția de foarte multe ori, fiind primul oraş din străinătate pe care l-am "bătut" la picior - ştiu şi ziua când am făcut-o prima oară, 12 ianuarie 1992! La fel ca la Roma, fac un giro (tur pietonal ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro
In constructie |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
Optiuni |
Articole recomandate |
Cautare |
Autori articole |
Traducatori |
Linkuri opera |
Linkuri utile |
Program lunar |
Harta opere Romania |
Orase stiri opera |
Harti website |
Website-ul in Romania |
Website-ul in Europa |
Website-ul in Asia |
Website-ul in Africa |
Website-ul si Angela Gheorghiu |
Website-ul si Elena Mosuc |
Website-ul si Teodor Ilincai |
Articole OperaNationala.ro
|
© Opera Nationala RO 5 noiembrie 2009 - Prezent |