Opereta fără acoperiș. Tovarășa grizeta Silvia

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2015 ] [ Subcategorie II Teatrul NaÈ›ional de Operetă È™i Muzical BucureÈ™ti ] [ Subcategorie III RomaniaRail 2015 ] [ Subcategorie IV Silvia ] [ Data articol: 2015-06-19 ] [ Din localitatea Bucuresti ] [ Tara România ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=62&nume_categ=bucuresti---opereta---silvia ]   BucureÈ™ti, 19.06.2015 Opereta din BucureÅŸti este poate instituÅ£ia culturală din România care a avut de suferit cel mai mult - exceptându-le pe cele care au sucombat, fireÅŸte - încă de pe vremuri "de aur" ale societăţii româneÅŸti. Sediul era atunci la PiaÅ£a NaÅ£iunilor Unite, unde se termină Calea Victoriei în DâmboviÅ£a, dar a fost mutat într-o sală a Teatrului NaÅ£ional pentru a face loc "măreÈ›elor" realizări socialiste. ÃŽn urmă cu vreo doi ani, Opereta a fost alungată ÅŸi de acolo, astfel încât o perioadă nu s-au Å£inut spectacole deloc sau s-au Å£inut prin diverse localităţi din provincie. Se pare însă că luminiÅ£a de la capătul tunelului a devenit realitate pentru Teatrul de Operetă ÅŸi Muzical "Ion Dacian", de câteva luni acesta beneficiind de un sediu nou-nouÅ£, construit în spatele sediului nou al Bibliotecii NaÅ£ionale, lângă Podul MărăşeÅŸti ÅŸi Camera de ComerÅ£. Deocamdată spectacolele nu se desfăşoară cu regularitate, existând o pauză de câteva luni între "calupul" de reprezentaÅ£ii de la inaugurare ÅŸi cel de acum, dar poate în viitor se va intra în normalitate. Zona în care a fost construită Opereta nouă era cândva una de străduÅ£e ÅŸi case. Bunica mea avea casă acolo, chiar la câţiva zeci de metri de actuala Operetă. Zona a fost demolată pentru a face loc unor blocuri albe, construite strâmb (am locuit într-unul dintre acele blocuri, niciun perete nu era drept, de fapt, cam nicio linie dreaptă nu era dreaptă). Mai sunt acolo Pasajul MărăşeÅŸti, Camera de ComerÅ£ (construită după RevoluÅ£ie), Biblioteca NaÅ£ională (construită înainte), vizavi fiind o mare fundaÅ£ie părăsită, zvonurile zicând că acolo ar fi trebuit să fie Opera nouă. Am ajuns. Clădirea e nouă ÅŸi are arhitectură modernă, fier plus geamuri. Arată aproape ca un cub uriaÅŸ de sticlă gri-închis spre negru, iar ce mi-a plăcut e scrisul alb uriaÅŸ de pe peretele frontal, "Teatrul de Operetă ÅŸi Musical `Ion Dacian`", care contrastează frumos cu fondul întunecat. ÃŽn faÅ£a Operetei se aflau câţiva oameni ÅŸi, tocmai când am sosit, o domniÅŸoară cu un clopoÅ£el anunţă că spectacolul va începe în curând. După intrare se află un spaÅ£iu lărguÅ£, iar în margine e un bar în lateralele căruia se află intrările în sală. Similar e ÅŸi la etaj, doar că acolo mai sunt ÅŸi câteva mese ÅŸi scaune. De remarcat e candelabrul, care e făcut din viori, trompete ÅŸi alte instrumente muzicale "împachetate" într-un buchet. AceeaÅŸi idee e ÅŸi pe pereÅ£ii culoarelor, veiozele sunt trompete cu becuri în interior care luminează în sus. Sala are aproximativ 600 de locuri ÅŸi "musteÅŸte" de nou. Scaunele sunt roÅŸii, confortabile, iar rândul din faţă este mult mai jos, neexistând problema să nu vezi scena din cauză că doamna din faÈ›a are pălărie cu pene. :-) (Apropo, cum e corect, pană de vulpe la pălărie sau pană de vulpe pe pălărie? :-) ) Tavanul e gri, denivelat intenÅ£ionat ÅŸi în el sunt încorporate grupuri de câte patru becuri. PereÅ£ii laterali sunt roÅŸii, din lemn sau din tablă groasă cu găurele. Podeaua scenei e neagră ÅŸi deja nu mai arată ca nouă, ceea ce e bine, înseamnă că se munceÅŸte acolo. Nu sunt loje ÅŸi nici balcoane, ceea ce face spaÅ£iul să pară mai larg. Scena are ÅŸi rotativă/modulară, dar în acest spectacol nu a fost folosită deloc. Repertoriul actual este însă unul... fantomatic. Au fost câteva spectacole "Fantoma de la Operă" ÅŸi "Paris, mon amour", "Silvia", apoi câteva luni de pauză, apoi alt calup de spectacole, apoi iar o pauză. Probabil că mai sunt detalii de pus la punct pentru a intra în normalitatea unui teatru cu spectacole în fiecare săptămână, ca să nu mai zic că personal aÅŸtept "My Fair Lady", pe care am văzut-o la BucureÅŸti o singură dată în urmă cu vreo 16 ani, tocmai în mai 1999! Despre BucureÅŸti... Am zis că e un oraÅŸ frumos? Am zis! Mi-am pus lumea în cap, lumea din BerÈ›eni-i, Djiulesti-i ÅŸi Feherrrentarri-i? Mi-am pus-o! E bine, mi-am atins scopul! :-) ) ) Opereta "Silvia" mai este cunoscută ÅŸi sub numele de "PrinÅ£esa ceardaÅŸului" ("Die Csardasfurstin"), acesta fiind, de fapt, titlul original. A avut premiera mondială în urmă cu fix 100 de ani, pe 17 noiembrie 1915, pe scena Teatrului "Johann Strauss" din Viena. De unde reiese că austriecilor le ardea de operetă în plin război mondial. N-ar fi rău ca idee romantică, dar doar trei ani mai târziu se alegea praful din imperiul lor! :-) Trei soldaÅ£i gesticulează în faÅ£a unei cortine-pânză. Aceasta se ridică, în spate decorul seamănă cu cel din "Traviata" anterioară de la Opera din BucureÅŸti, adică drept pereÅ£i, oglinzi mari ÅŸi verticale cu rame late peste care sunt perdele grena, în ambele laterale fiind strânse la mijloc. E bal, costumele sunt adecvate, doamnele în rochii uni de seară de diverse culori, domnii în fracuri negre ÅŸi cămăşi albe. Se cântă cu microfon, dar deseori nu se înÅ£eleg cuvintele, ceea ce îmi aduce aminte de Opera din Malmo, unde am văzut o operetă în suedeză ÅŸi toate pasajele cântate, chiar dacă erau în limba locală, aveau subtitrare pe ecranul de traducere. ÃŽn plus, adică în minus, uneori difuzoarele sparg urechile - ÅŸi am stat pe la mijlocul sălii, adică relativ departe, nu ÅŸtiu cum le Å£iuiau urechile după spectacol celor din primele rânduri. :-) Silvia, actriţă, se pregăteÅŸte să plece la New York. Edwin, fiu de conte, e îndrăgostit de ea ÅŸi nu vrea să o lase să plece, dar oficial e logodit cu alta de către părinÅ£ii lui. Boni, prietenul lui, e un pic afemeiat, adică nu dansează decât cu 6 deodată. :-) "Vai, fără fete cum să mai trăieÅŸti?" Au fost mai multe arii, dar am reÅ£inut-o doar pe aceasta, pentru că avea versurile cele mai profunde. :-) ) ) Câţiva soldaÅ£i îşi fac apariÅ£ia. Unul dintre ei este frustrat rău, cântă "Femeia-i viperă / visele-Å£i spulberă! " GreÅŸeÅŸte! Io ÅŸtiu altfel, că bărbaÅ£ii ie porci ÅŸi femeile sunt o zână! :-) ) ) Edwin e incorporat. Dar apoi e anunÅ£ată căsătoria lui cu Silvia, moment în care un ospătar zice potrivit "Să aduc ÅŸi niÅŸte murături?" :-) Deci, Edwin ÅŸi Silvia se murătoresc... aaa... se căsătoresc. :-) O mână iese prin perdeaua laterală ÅŸi aruncă petale peste grupul vesel. "Promite-mi că mă vei aÅŸtepta! " Partea a doua are decor predominant albastru, două intrări laterale sub formă de arcade, în spate harta Europei de la România până la FranÅ£a, două canapele, câteva trepte în spate. Silvia s-a reîntors în Europa, Edwin e aproape căsătorit cu Stazi, logodnica stabilită de părinÅ£i. Are (Silvia) o rochie foarte faină, crem închis cu un pic de negru, o mănuşă neagră, sandale tot negre. Se reîntâlneÅŸte cu Edwin... "ÃŽÅ£i aminteÅŸti / câte am trăit împreună?" Stazi are rochie bleu-inchis cu ceva maro ÅŸi gri ÅŸi bretele lucitoare, floare în păr ÅŸi pantofi cu toc. ÃŽncepe să sughită când îl vede pe Boni, tocmai după ce zisese că sughiÅ£ul e semn de îndrăgostire. Se formează două perechi care valsează, Edwin ÅŸi Silvia, Boni ÅŸi Stazi, iar operaÅ£ia cam seamănă a schimb de parteneri... Hotel Adlon găzduieÅŸte ultima parte. Predominant e verdele-inchis care e în componenÅ£a perdelelor ÅŸi coloanelor din spatele scenei. O masă, o canapea, dar ÅŸi o mică orchestră completează imaginea de ansamblu. RecepÅ£ia e în dreapta, dar preÅ£urile sunt prea mari, niciun spectator nu are acces la hotel. :-) Edwin ÅŸi Silvia află că mama lui era aceea care le punea beÈ›e în roate. Åži mai află ÅŸi că mama lui fusese ÅŸi ea grizetă în tinereÅ£e. Coană mare între timp căpătase fiÈ›e aristoNasPeSus ÅŸi nu voia pentru fiul ei o fufă de cabaret. Dar secretul ei este aflat ÅŸi, cum ea ÅŸtia cel mai bine ce poate o fufă în pat, îşi dă acordul ca ÅŸi fiul ei să beneficieze oficial de astfel de... servicii delicioase. ;-) Tovarăşa Silvia... este educatoarea mea de la gădăniÈ›a de copii. N-are nicio legătură cu operetă, doar prenumele ÅŸi... acoperiÅŸul, că ÅŸi Opereta a rămas fără acoperiÅŸ... După un an la o grădiniță (lângă spitalul în care m-am născut, Caritas), mama a vrut să mă mute la o alta, care era mult mai aproape de acasă (în Titan). Cum eu nu voiam, deoarece mă ataÅŸasem de tovarăşa Silvia, mama mi-a zis că grădiniÈ›ei îi zburase acoperiÅŸul ÅŸi nu aveam de ales, trebuia să mă mute. După câteva luni, trecând cu mama pe acolo, i-am zis că uite, acoperiÅŸul e pus la loc, deci pot să mă întorc! Doar că mama uitase în primă fază ce gogoaşă îmi turnase, aÅŸa că... descurcă-te acum cu copilul care voia la tovarăşa Silvia! :-) DistribuÈ›ia: Silvia: Tina Munteanu Edwin: Florin Budnaru Stazi: Amelia Antoniu Boni: Cătălin Petrescu Feri von Kerekes: Cristian Caraman Leopold Maria: Marius Mitrofan Anhilte: Mioara Manea-Arvunescu Miska: Mihnea Lamatic Arnold Schulteis: George Călin Rohnsdorf: Ernest Fazekas Kiss: Viorel Ciurdea Cu participarea Orchestrei, Corului si Baletului Teatrului de Operetă si Musical "Ion Dacian" Bucuresti

Nota actuala: 9.75 (din 4 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro