Dulshe Aida la dulshele Ieshi. Aida la Iasi

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2015 ] [ Subcategorie II Opera NaÈ›ională Română IaÈ™i ] [ Subcategorie III RomaniaRail 2015 ] [ Subcategorie IV Aida ] [ Data articol: 2015-07-20 ] [ Din localitatea Iasi ] [ Tara România ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=33&nume_categ=iasi---aida ]   Iasi. Capitala Moldovei. Din pacate, a doar jumatate din Moldova istorica, jumatatea cealalta, aflata intre râurile Prut si Nistru, fiind separata de o granita nedorita si artificiala din cauza lacomiei rusesti, dupa ce a trecut prin perioade cumplite din 1812 incoace, de cand a fost smulsa de tzarul fomist. De fapt, de doua granite, la nord se afla regiunea Cernăuti, iar la sud Bugeacul (intinsa de la Chilia pana la granita cu România), ambele foste moldovenesti si rusificate intens in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial de cel mai mare fomist al tuturor timpurilor. Supranumit "orasul celor 7 coline" - deoarece se afla pe 7 coline :-) - capitala României din perioada de mare restriste 1916-1918 este un puternic centru cultural, probabil cel mai mare din România dupa Bucuresti. In Iasi se afla Palatul Culturii, una dintre cele mai frumoase cladiri din România, printre primele trei, dupa parerea mea, alaturi de Ateneul Român din Bucuresti si Castelul Peles din Sinaia. Alte obiective importante din "dulshele târg al Iesilor" - da, folosesc si eu cliseul acesta... dulshe - sunt Biserica "Trei ierarhi", Mitropolia, Teatrul National "Vasile Alecsandri" alias "Opera", primaria - toate aflate in apropierea Palatului Culturii, pe bulevardul Stefan cel Mare, apoi Parcul Copou - unde se afla Teiul lui Eminescu si Obeliscul cu lei (cel mai vechi obelisc din tara), statuia lui Mihai Viteazu din Copou, grupul statuar al voievozilor de la inceputul bulevardului Copou, Gradina Botanica din Copou si Universitatea, aflata in Giulesti. Pardon, aflata, desigur, in Copou. :-) Tot in Copou - unde altundeva? :-) - se afla si stadionul, dar acolo nu merita efortul de a merge nici macar cand se joaca fotbal :-) ... sau imitatia de fotbal prezenta in Romania. Universitatea din Iasi este cea mai veche din tara. A fost fondata in anul 1860 de Alexandru Ioan Cuza (al carui nume acum îl poarta), 4 ani mai târziu domnitorul Unirii Moldovei cu Tara Româneasca fondând si Universitatea din Bucuresti. In Universitate se afla o zona celebra, faina si prin denumire, "Sala pasilor pierduti", adica un hol foarte lat si foarte lung, care beneficiaza de picturi, unele foarte interesante, realizate de Sabin Balasa. Nume mari "de opera" din Iasi: mezzo-soprana Viorica Cortez ("frantuzoaica de la Iasi", asa cum dragalas s-a autointitulat), soprana Mioara Cortez, soprana Elena Mosuc (alta personalitate dulshe :-) ), muzicologul Iosif Sava, iar dintr-o arie mai larga - mai moldovineasca :-) - dar nicidecum exhaustiva: compozitorul Ciprian Porumbescu si tenorul Teodor Ilincăi (din satul Mălini, judetul Suceava), soprana Angela Gheorghiu (din Adjud), soprana Nelly Miricioiu (tot din Adjud), Ileana Cotrubas (din Galati). Si Adrian Porumboiu (din Vaslui). Ba nu, nenea ăsta a fost arbitru de fotbal si a cantat doar la fluier. :-) ) ) Opera si Teatrul National se afla in aceeasi cladire, care dispune de 720 de locuri. Biletele la "Aida" s-au vandut in numai doua zile, preturile fiind intre 10 si 60 de lei, iar doamna de la agentia de bilete mi-a spus ca isi fac rezervari si vin spectatori si din imprejurimi, adica Suceava, Pascani, Botosani, Bacau, New York... Hmmm, parca New York n-a zis. :-) Prima oara la Opera din Iasi am fost in 2005, cand am vazut "Paiate". A fost un week-end de forta, cuprinzand un meci de fotbal, trei piese de teatru, opera, vizitat orasul, vizitat Gradina Botanica, toate acestea facandu-le in trei zile! Atunci cladirea Operei arăta veche si neingrijita. A doua oara la Opera din Iasi am ajuns abia acum, dupa 10 ani si cateva zile! Aspectul teatrului este cu totul altul, intre timp a fost renovat si arata foarte bine. La intrare, predomina combinatia alb cu verde deschis, peste care sunt modele de auriu, mici fetze in relief, statuete, frunze sau pur si simplu inflorituri. (Nu stiu de ce verde... chestie de gust, mie imi place natura, padurea, iarba, dar verdele... nu prea e de Operă.) La intrare, doua domnisoare in rochii de seara inchise la culoare, iar inauntru o tanti fioroasa care imi vede aparatul de fotografiat si imi spune sa nu fac poze. :-) (Zau ca n-aveam de gand... atunci cand faci un articol, e interzis sa te documentezi...) Interiorul e predominant rosu (scaunele, peretii lojelor) cu auriu (separatoarele lojelor, arcada din fata scenei, modele pe tavan), iar tavanul are cateva picturi incadrate cu modele aurii, iar in centru un candelabru potrivit pentru marimea salii. Tot pe tavan e un basorelief cu doua ingerase goale... e poftim, sa te mai concentrezi la opera, daca poti! :-) Decor crem, mult lemn, iar in centru un culoar lung care da senzatia de adanc. Doua scari cu multe trepte (ca acelea de urcat in avion) sunt puse paralel in stanga si in dreapta, orientate dinspre public spre spatele scenei. La capatul culoarului un reflector ii lumineaza pe Radames si Marele Preot, care vin incet in fatza. "Celeste Aida". Radames nu ma impresioneaza prin voce. "Iti voi construi un tron langa soare! " Vorbe, nu ma impresioneaza nici cu ele. :-) Amneris e roscata si are o rochie lunga cu mult auriu sclipitor si putin mov deschis sclipitor. Aida, rochie mov lunga cu ceva modele ondulate roz inchis, păr negru si lung peste care are o cordeluta lata aurie-inchis. Soldatii egipteni sunt in grena inchis, unii in portocaliu inchis, brâu mov si tin sulite in maini. Preotii in alb cu gri, combinatie orientata pe verticala. Faraonul e o maree aurie, tine in maini simbolurile egiptene - secera si ciocanul antic :-) - iar pe cap are o coroana care aduce a turban infoiat. Rezumand, costumele incearca sa pastreze orientarea egipteana, dar vor sa aibe tenta moderna prin combinatii ilogice de croieli si culori, in general insa acceptabile. Faraonul nu are tron, sta in picioare, sus, in capul scarilor din stanga, Marele Preot fiind pozitionat simetric in capul scarilor din dreapta. "Ritorna vincitor! " - "Intoarce-te un cuceritor! " "Immenso Phta" - "Măretze Phta! " Traducerea e usor haioasa si are dulshea nuanta locala. Doua randuri de preotese vin pe culoarul din mijloc, o flacara fiind aprinsa in fundal. Vin preotii si se aseaza aliniati in V-ul unui acoperis de casa, apoi Radames, care primeste intai coiful, apoi sabia de conducator. Finalul ceremoniei e pocnitor, Marele Preot arunca in foc niste prafuri si ies cateva scantei troznitoare. E Revelionul măretzului Phta! :-) "Immeeenso Phtaa! " - "Măreeetzulee Phtaa! " :-) Din tavan e coborata un fel de poarta, o schimbare de decor cam nepotrivita. Amneris e acum in bleumarin-violet, combinat cu auriu. Slujnicele ei au rochii lungi bleu-turcoaz inchis, pajii fuste scurte rosii, sus grena transparent, niste tichii rosii pe cap, coada neagra lunga, pictati pe fatza. Micii negrii par prietenosi, sunt costumati la fel ca pajii... "Tremură, sclavă ticăloasă! " "Marsul Triumfal" suna triumfal si datorita a sase cu trompete lungi, trei in stanga, trei in dreapta, aplasati pe scena si care dau putere secventei, oricum ea puternica fiind. Ce nu mi-a placut, dar nu e vina organizatorilor, a fost defilarea pe ritm. Mereu am vrut sa vad asta, cam nicaieri nu e montata asa, acum am vazut, dar pasii soldatilor fix pe ritmul muzicii ii face sa arate ca niste robotei defecti. Dansul insa, avand si el coordonate toate miscarile fix pe "bataile" muzicii (ma refer la instrumentalul de dupa "Marsul Triumfal"), se potriveste si arata foarte bine. Radames e adus cu lectica, Amneris ii da coroana cu lauri (aurii) pe o tava. Prizonierii sunt niste copii, inclusiv fete, Radames e mare salvator al patriei ca a invins... junimea! :-) Adica gradinita etiopiana, nu "Junimea" ieseana. ;-) Mihai Eminasro... adicaaaa Amonasro :-) are o fusta neagra cu auriu, mantie violet inchis, in fatza un fel de zale - asa cum era el descris in revista "Convorbiri literare etiopiene". :-) Pe panza-cortina e o imagine cu Bahluiul :-) si o luna imensa, portocalie, care lasa o dâra pe apa. Doua coloane patratoase sunt in laterale. Preotese in alb si gri lucitor o preced pe Amneris, care e imbracata la fel ca in primul act si care vine cu o barca de lemn la templul zeitei Isis din Copou. :-) Aida are in plus un fel de halat bleu-verzui cu modele aurii. "O, tara mea, nu te voi mai revedea niciodata! " "Vei vedea din nou inmiresmatele paduri! " "Stiu ca-l astepti pe Radames aici! " "Sa fugim de neospitalitatea acestor campuri sterile! " "Cheile Napata! " Amneris il demasca pe Radames, Amonasro incearca s-o ucida, dar nu stiu de unde sau de ce are deja cutit, el sclav fiind. Oare maretzul Stefan cel Mare isi dota prizonierii cu arme albe si de aici "traditia" locală? :-) Apar vaslasii si Amneris fuge cu barca, protejata de jandarmii-vaslasi organizati ca serviciile de paza si protectie. Soldatii fug dupa Amonasro si il lasa singur si neprotejat pe Marele Preot cu tradatorul Radames, care, fiind razboinic, deci antrenat pentru luptă, si fiind si inarmat, ar fi putut lejer sa-l omoare in loc sa se predea. Regia s-a bazat pe libret, Radames s-a predat, iar Preotul a devenit chiar dictatorial, poruncindu-i lui Radames printr-un gest cu degetul aratator sa intre in templu, dar daca Radames zicea "Niet! "? :-) In negru cu ceva modele aurii in partea de jos e Amneris, tot in negru, intr-un fel de halat lung pana la pamant, e si Radames, care are si itzari negri. In spate e un cadru de lemn ca forma unei porti de fotbal care reprezinta templul. In timp ce ei canta, doi soldati aduc un fel de podium. "Si in puterea lor eu insami l-am predat! " Vin preotii, care tin o mana intinsa in fatza, iar in mana au ceva negru (se vede doar spatele), care seamana cu o hartie A4 tinuta vertical. Sunt in doua grupe, intra din lateral-fatza si trec prin scena pe un traseu in forma de X, iesind prin lateral-spate, reaparand apoi sus, la etaj, in capul scarilor. Radames e adus de doi soldati si urcat pe podium cu spatele la public. Preotii sunt sus, cu bratul intins, "hartia A4" e ca o catifea, culoarea fiind deschisa, crem, parca. "Trăădătoor! " Preotii arunca "foaia" crem, ramane alta pe fond verde inchis pe care e desenat un cap de lup. "Trăădătoor! " Le arunca si pe acestea, raman cele negre, care sunt mate, nu au modele. "Trăădătoor! " Preotii pleaca de sus si reapar jos, tinand cu mana intinsa in fatza catifeaua neagra A4 a condamnarii la moarte. "Este un tradator, trebuie sa moara! " Ies toti din scena, mai putin Radames, care e incadrat de un zid de lemn facut din doua usi glisante. "La fatal pietra sovra me si chiuse! Non rivedro piu Aida." - "Piatra fatala s-a inchis peste mine! Niciodata n-o voi mai revedea pe Aida! " Aida deschide usile si intra. "O terra, addio, addio, valle di pianti" - "Ramas bun, vale a plangerii! " Amneris urca deasupra lor prin spate, tinand in mâini o oala cu o flacără arzând. O lasa jos, iar la final o acopera cu o panza neagra, stingand simbolic flacara vietii lui Radames, asa cum o facuse anterior si real. Pi scurt Aida îi o fătucî etiopianî carí estí sclavî la ejipteni. Ghinion marí pi dânsa că s-o înamorat fix di dushmanul prinshipal, sefu ostirilor ejiptení. Amu shî dânsu ierea îndrăgostit di dânsa, dar ghinionu shel mai marí pi amândoi fu ca pi ăl fishior îl iubărea ditamai fata di faraon, măi, si nu-i ghini dilăc să ti pui cu mneaei, o boieroaicî di ashe statură namilă! Radamies pliacî la luptî sî le administriazî un siec triei la ziero etiopienilor, luându-l prijonier shî pi manajerul echipei advierse, carí, minuní marí în ăste filme, măi, ierea fics tatăl Aidei. Ashesta nu si împacî difel cu statutu di prijonier, ashe că bagă strâmbí la Aida să-i aflie di la Radamies siecretile di răzbel ale ejiptenilor. Asheasta reushestí, dar toti îs prinshi în flagrant dielict tocmai di dushmanca shentrală, fata sefului ăl marí. Radamies e încarsherat pi loc pientru douăjnouî di zâlí shi trimis în judiecatî pientru înaltî trădarí shî altí înfractiuni. E găsât vinovat shî e capitonat în tămnitză di viu. Acolo cântă singur ca cucu până aparí din umbrî tocmai Aida, cari calculasí cu o probabilitatí di nouăzăshi la sutî că iel va fi curătat di pi Tierra prin asheastă mietodă groaznică di moartí. Amândoi îshi cântă amaru până dau ortu, în timp she Amnerisa, odoru faraonului, fashí temenelí la măreatza Isis pentru iertarea păcatilor shî izbăvirea suflietului lui Radamies. Distributia: Aida: Simona Titieanu Radames: Marius Budoiu (Opera Natională Română Cluj-Napoca) Amneris: Marinela Nicola Ramfis: Octavian Vlaicu (Opera Natională Română Timisoara) Amonasro: Oleg Ionese (Opera Natională Română Cluj-Napoca) Regele Egiptului: Daniel Mateianu Marea Preoteasă: Ana Maria Donose Mesagerul: Andrei Apreotesei Dirijor: Gabriel Bebeselea Regia: András K�rthy (Ungaria) Decoruri: Laszlo Szekely (Ungaria) Costumele: Zsuzsanna Kiss (Ungaria) Coregrafia: Adrian Muresan (Opera Maghiară Cluj-Napoca) Dirijor cor: Manuel Giugula Dirijor cor copii Juniorii Operei: Raluca Zaharia Asistent decoruri: Attila Venczel (Opera Maghiară Cluj-Napoca) Asistenti regie: Evelin Halmágyi, Anca Serbănută, Eduard Sveatchevici

Nota actuala: 9.67 (din 3 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro