Turaiova, ni hao oltenesc. Turandot in Bãnie

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2015 ] [ Subcategorie II Opera Română Craiova ] [ Subcategorie III RomaniaRail 2015 ] [ Subcategorie IV Turandot ] [ Data articol: 2015-04-25 ] [ Din localitatea Craiova ] [ Tara România ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=36&nume_categ=craiova---turandot ]   Craiova. Capitala Olteniei si Cetatea Banilor. Al doilea oras ca marime in România in 1920 (când România cuprindea inclusiv Moldova de peste Prut), in prezent printre cele 7 care sunt aproape egale, in jur de 300.000 de locuitori, si care urmeaza Bucurestiului. Al doilea in România ca numar de biserici! - si mai sunt vreo doua in constructie :-) -, cele mai mari si mai cunoscute fiind Madona Dudu si Sfantul Dumitru, aflate in centru si in apropiere una de cealalta. Dezvoltat pe locul cetatii dacice Pelendava, ceea ce il face unul dintre cele mai vechi orase din tara. Din punct de vedere turistic, nu este recunoscut ca un oras de top nici macar in România, ceea ce este cel putin nedrept, deoarece are puncte de interes care il fac atractiv cel putin pentru o vizita. Centrul, foarte frumos, este alcatuit din Universitate, Teatrul National (o cladire care, desi are vreo 40 de ani vechime, are o arhitectura care inca poate fi considerata moderna), Primaria, Parcul Englez, Prefectura (asemanatoare Primariei din Bucuresti, fiind proiectate de acelasi arhitect), statuia marelui voievod Mihai Viteazu, Muzeul de Arta (care are si cateva lucrari originale ale unui alt mare, sculptorul Constantin Brâncusi), Calea Unirii (placată cu marmura si incadrata de blocuri albe), Centrul istoric (proaspat renovat si "medievalizat"). Pe langa acestea, mai este un veritabil varf de lance Parcul Romanescu (fost Bibescu), premiat pentru frumusetea sa la Paris in 1910 (se duseră oltenii cu parcu` până la Paris :-) ) ) ) si la a carui inaugurare a participat insusi Regele Carol I. La acestea s-ar mai putea adauga, dar fara a face din ele puncte de neratat, Gradina Botanica (aceasta va fi renovata in curand), Parcul Tineretului, proaspat refacut de curand, si Sala Polivalenta, proaspat construita si timp de doi ani cea mai frumoasa din tara, in prezent a doua in acest clasament, dupa cea de la Cluj-Napoca, inaugurata in acest an. E adevarat ca Polivalenta a fost ridicata foarte repede, a durat "doar" 18 ani construirea ei... dar sa nu ne impiedicam de detalii. :D Opera... Eeeh... Un oftat lung! Opera... bine ca există! A trecut prin momente grele si putin a lipsit sa nu dispara cu totul (din motive financiare) in perioada de varf a crizei economice. Denumita anterior "Teatrul Liric Elena Teodorini", Opera Română Craiova a capatat titulatura actuala in urma cu putin timp, mai exact in 2013, la initiativa actualului director, domnul Antoniu Zamfir, sub conducerea caruia institutia a avut un salt calitativ evident. Opera se afla in centrul orasului, dar nu este o cladire separata, ci imparte aceeasi constructie cu Liceul "Carol I", fost "Nicolae Balcescu", unul recunoscut ca fiind printre cele mai bune din oras si din tara. (Zgârciti sau isteti oltenii ăstia, făcură un coperish cu două fonctzii. :-) ) Sala are vreo 200 de locuri la parter la care se adauga doua niveluri de loje si are promisiunea ca va fi renovata in curand, operatiune de care are mare nevoie. Ritmul spectacolelor este de unul pe saptamana, de obicei sambata, la care se mai adauga deseori spectacole pentru copii, acestea jucate mai mereu cu casa inchisa. De unde reiese concluzia ca în Craiova ăi mici stiu mai bine sa aprecieze muzica decat ăi mari. :-) Dintre personalitatile locale din domeniul operei, pot sa amintesc doar doua nume uriase: Elena Teodorini si Grigore Gabrielescu, amandoi nascuti in Craiova in secolul al 19-lea, deci n-am avut ocazia sa ii vad pe scena. :-) Elena Teodorini, soprana si ulterior mezzo-soprana, a fost prima româncă interpretă pe cea mai importanta scena de opera din lume, Teatro alla Scala din Milano! Grigore Gabrielescu, tenor, a fost invitat de insusi Giacomo Puccini sa cânte rolul titular la premiera operei sale "Edgar" la Teatro alla Scala din Milano... E enorm sa te invite Dumnezeu sa-i pui in viata creatia... si inca la Opera mondiala principala, Teatro alla Scala din Milano! Din zona Olteniei mai tin sa amintesc un nume mare, dar si mai recent: "Regina Traviatei", soprana Felicia Filip. Nascuta la Slatina, castigatoare a premiilor Mozart, a plecat de pe malul Oltului pentru a canta intai la Brasov si Bucuresti, apoi pe mari scene ale lumii, cum ar fi... Teatro alla Scala din Milano, London Royal Opera House, Viena Staatsoper, Bruxelles Opera Royal de Wallonie, Barcelona Liceu si multe altele. Pentru lista completa si alte detalii, vizitati pagina oficiala www.feliciafilip.ro, site pe care l-am creat si de care cu mândrie ma ocup. ;-) Desi nu este legat de subiectul opera, din zona vreau sa amintesc cel mai drag nume mie de pe această planetă: Amza Pellea, "Zâmbetul Olteniei"! Venit pe lume la Băilesti, la vreo 60 km sud de Craiova, director al Teatrului National din Craiova in 1973-74, interpret magistral al lui Mihai Viteazu in filmul cu acelasi nume si creator si interpret al indragitului personaj Nea Mărin, Amza Pellea s-a nascut in 1931 si... este nemuritor... Dovada? A jucat relativ de curand, in anul 2009, in filmul "Carol I"! Sergiu Nicolaescu a luat cateva secvente din filmul "Pentru patrie" (1978), in care Amza Pellea joaca rolul generalului Cernat, si le-a integrat in acest film in sectiunea in care Carol I conducea trupele române in Razboiul de independenta! Iar de curând, chiar în acest an, Nea Mărin a fost la Opera din Bucuresti, unde a vazut "Traviata". ;-) (Am creat site si pentru Amza Pellea - www.conspect.ro/amza_pellea - apreciat si de Oana Pellea, fiica actorului, si de ziarul "Jurnalul National", care, in 20 iunie 2005, mi-a dedicat o pagina pentru site: Amza online. ;-) ) Si tot din Oltenia, intrucat in multe dintre articolele mele am vorbit despre trenuri, il amintesc si pe Petrache Poenaru, inventatorul stiloului cu cerneala si primul român despre care se stie ca a mers cu trenul. De la el a ramas prima descriere românească in acest sens, una draguta si care suna cam asa: "douăzeci de trăsuri legate unele cu altele, încarcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură maÈ™ină cu aburi". :-) Pentru mine, Opera din Craiova a fost prima din afara Bucurestiului in care am vazut o opera. "Aida", in 30 octombrie 1999. A fost, desigur, un mare eveniment pentru mine - dupa cum se vede, mai stiu exact si ziua ;-) precum si faptul ca am picotit un pic, ca eram obosit rau in acea zi :-) (luasem trenul de la 6 dimineata, vazusem doua meciuri de fotbal, intre ele traversasem orasul pe jos...) - mai ales ca urmatorul spectacol in provincie a venit dupa aproape 5 ani, "Rigoletto" la Constanta in vara lui 2004, iar urmatorul la Craiova abia dupa 10 ani, "Nabucco" in 2009! Intre timp, mai ales în ultimii ani, am fost la multe spectacole in afara capitalei si chiar in afara tarii, dar prima oara e intotdeauna memorabila, nu-i asa? ;-) Ni hao! Buna ziua! Turaiova... aaa, "Turandot" la Craiova, a inceput cu un decor chinezesc, luminat rosiatic, scena pe niveluri, in trepte late, in spate un gong mare - cu care sunt chemati oltenii la piată pe la 4 dimineată :-) -, deasupra un cer bleu cu nori albi. Poporul, il popolo di Pekino, are kimonouri chinezesti si pantaloni largi, cele mai frecvente culori fiind gri, negru si bleu. Undeva unu` ascute o sabie incovoiata cu lama foarte lata, iar doi soldati cu coifuri chinezesti pazesc intrarile laterale, aflate sus. Tot pe laterale, dar jos, in fatza, doua capete de iguana uriase, alungite, cu botul lung, ca de crocodil. Spectacolul e viu, are multe culori, dar nu suparatoare. "Vino tu, ce sperii chiar si mortii! " Pai, daca nu voteaza cu cine trebuie? :-) ) ) Un tânăr in costum larg galben mustar este adus in centru. Călăul vine, tinand viguros sabia mare. "Principessa! Grazia! Pieta! " - "Principesă! Iertare! Milă! " Tânărul e dus in spate si executat. Necunoscutul privitor aflat in stanga scenei e in maro deschis aproape complet, camasa alba, parul legat la spate intr-o coada scurta. Timur, tatal lui, un om maaare :-) , bluza maro cu violet si un guler de blana lat. Liu, servitoarea credincioasa a lui Timur, blondina, bleu sus, pantaloni albastru-verzui inchis. Cei trei ministri, Pang, Ping si Pong - adica Pac, Pic si Poc pe olteneste :-) -, sunt colorati diferit in nuante tari: maro cu verde, bleu cu bleumarin, rosu sangeriu cu negru. "Pazzo! Va! Via! " - "Nebunule! Pleaca! Departe! " Pac, Pic si Poc incearca sa-l opreasca pe Necunoscutul nou-venit sa se inscrie la concursul de intrebari. "Lasciatemi passare! " - "Lasati-ma sa trec! " In spate apare calaul aratand multimii capul ultimului executat. "Non piaangeeree, Liiu! " Dar Necunoscutul bate gongul de inscriere in concurs. Decorul actului secund pastreaza tenta chinezeasca. Un cort (in care se afla corul) pe care sunt desenati doi dragoni si soarele in centru, o masa lunga in centru-fatza si multe motive chinezesti. In fatza sunt cei trei paji care se plang de viata pac-pic-poc pe care o duc. Cortul se ridica, masa e luata, in spate e dezvaluita curtea imparatului. Kimonouri chinezesti, femei cu evantaie, soldati cu sulite, coifuri conice traditionale. Poporul se ridica in picioare la aparitia imparatului si-i ureaza sa traiasca mult, cam vreo zece mii de ani. Cam mult, cum ziceam. :-) "Figlio del cielo, io voglio d`affrontar la proba! " - "Fiu al cerului, eu vreau sa infrunt acuma proba! " Ritmul muzicii venite din fosa e completat si pe scena prin evantaiele care lovesc scaunele de lemn. Apare Turandot. Incruntata, aroganta, rochie grena-inchis cu modele aurii, mantie-esarfa alba transparenta. "Enigmi sono tre, la morte e una! " "Enigmi sono tre, una e la vita! " "In noapte e naluca! " "Speranta! " "Arde ca o flacara, dar nu e." "Sangele! " "Gerul care da focul." "Dreptatea! " Trei raspunsuri corecte si poporul aclama "Glorie, o, vincitore! " - "Glorie, o, invingatorule! " Dar Turandot îsi mai arata o fatza hidoasa a caracterului ei: "Tată, nu arunca pe fiica ta in bratele unui strain! " Imparatul îi aminteste ca e sub juramant, necunoscutul îi propune sa raspunda si ea la o intrebare - care este numele lui? - iar ea accepta cu amandoua mainele sansa de a trisa propriul angajament. Mai mult, ca si cand nu facuse destul rau, porunceste ca, până ea nu află ce o interesează doar pe ea, nimeni sa nu doarma in Pekin. ... Se aud acordurile ariei magice... "Nessun dooorrma! Nessun dooorrrma! " In aceasta noapte nimeni nu doarme in Craijing! Patru fete imbracate ca la harem (sutien si salvari) il tenteaza pe Necunoscut. Un cufar cu o comoara ii este oferit. Poporul, tinand in maini lampioane, se roaga de el - "Straine, nu stii de ce e in stare printesa. Va fi macel teribil. Sangele va curge in valuri." - iar unii chiar il ameninta cu cutitul. Sunt adusi Timur si Liu in fatza "simpaticei" Turandot. Aceasta il tortureaza pe bătrân pana ce servitoarea îi spune ca numai ea stie numele necunoscutului si ca prefera sa moara, decat sa il dezvaluie. "Cine te-a intarit asa?" "Iubirea! " Liu ia cutitul de la brâul Necunoscutului si se sinucide. Pe scena rämân doar Necunoscutul si Turandot. "Principessa di morte! Principessa di gelo! ... Io son Calaf, figlio di Timur! "- "Principesa a mortii! Principesa a gerului! ... Eu sunt Calaf, fiul lui Timur! " Nu m-am omorât niciodata dupa "Turandot". (De asta nici nu am participat la concursul ei de intrebari. :-) ) Exceptand geniala "Nessun dorma", muzica e frumoasa, dar nu exceleaza ca atractivitate, insa ceea ce ma enerveaza cu adevarat e subiectul. Printesa aia le taie ălora capul dupa cum o taie capul, apoi refuza sa se supuna intelegerii oricum nedrepte pe care chiar ea o crease, după care, tam-nesam, iese în fatză si râgâie că iubirea învinge... Ma scuzati, dar e o măgărie! Singura scuza a lui Puccini e ca a murit inainte de a termina opera si vina pentru final nu îi apartine... Presupun ca el n-ar fi lasat-o in viata pe ucigasa aia... Iar acum imi dau seama ca poate a fost intre ei o lupta italo-chineza si el a fost ultima victima a lui Turandot... Hmmm, da, o antipatizez si mai mult de acum! :-) PS: Mă gândì io să scriu articolul oltenesc la perfectul simplu, dar mă lovì de o piedică încă din titlu: Păi, cum să zic, vere, la ăl timp gramatical, "A fost Turandot la Craiova"? :-) Distributia: Principesa Turandot: Madeleine Pascu (Bucuresti) Imparatul Altoum: Mircea Tudora Timur: Sorin Draniceanu Principele Calaf: Hector Lopez (Mexic) Liu: Irina Polivanova (Rusia) Ping: Ioan Cherata Pang: Liviu Indricau (Bucuresti) Pong: Florin Ormenisan Un mandarin: Dragos Draniceanu Orchestra si Corul Operei Române Craiova Regia artistica: Emil Strugaru Conducerea muzicala: Tiberiu Soare Scenografia: Sorin Novac Concert-maestru: Dan Bozgan Maestru de cor: Bogdan Botezatu Pregatirea muzicala: Corina Stanescu Sufleur: Viorica Tomus Regia tehnica: Mihaela Grama Maestru de lumini: Roberto Bujor

Nota actuala: 8.45 (din 11 note acordate) - Acorda o nota!

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Tosca nonAngela la Bonn
Nu este prima oară când Angela Gheorghiu lipsește de la un spectacol. Și nu sunt primul căruia "i-o face" prin neprezentare sau faze mult mai "colorate", cum ar fi intrarea peste tenorul care cântă un bis la Seul sau "non abbiamo soprano" cân ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Madama Butterfly, Torre del Lago Puccini
Pentru a doua oară am venit cu copiii la Torre del Lago, după ce anul trecut am văzut "Boema" la Festivalul Estival de Operă care poartă numele marelui compozitor. (Aida are 8 ani, Bebe Mihai are 5 ani.) Și ... nu sunt dezamăgit, când suntem ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro