Aida vîv Serdica. Oglinda, oglinjoara, ...

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2015 ] [ Subcategorie II Sofia Opera House ] [ Subcategorie III Aida ] [ Data articol: 2015-05-09 ] [ Din localitatea Sofia ] [ Tara Bulgaria ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=19&nume_categ=sofia---aida ]   Pana in acest an erau doua trenuri Bucuresti-Sofia si retur. CFR a introdus Budapesta-Arad-Timisoara-Craiova-Vidin-Sofia si a scos unul dintre cele doua din capitala. Desigur, pe cel folositor... adica trenul de noapte nu mai e! Trenul de la Craiova spre Sofia pleaca la 8, 20... cu doar 21 de minute inainte sa soseasca primul tren al zilei de la Bucuresti, deci nu ai cum sa il prinzi! Rezulta ca din Bucuresti poti ajunge la Sofia cu trenul doar seara la 22, 24... tocmai bine sa te culci! Macar sa ai cu cine! :-) Gandita cu picioarele treaba de catre CFR, "realizare" care are si un "bonus": din Sofia spre Salonic singurul tren zilnic pleaca la 15, 15, cu mult inainte sa ajunga oricare tren din Romania! Eu am apelat la traseul prin Banie, dormind acolo o noapte. A rezultat un traseu frumusel, Bucuresti - Craiova - Vidin - Sofia, iar la intoarcere Sofia - Ruse - Bucuresti. Pe drum, chiar de la Craiova, am intrat in vorba cu un bulgar. Radoslav mi-a zis cateva chestii turistice despre care o sa scriu aici. La Vidin, unde trenul sta vreo 35 de minute, am facut 3 minute de la gara... pana la port! Mai fusesem de doua ori in Vidin, dar facusem stanga, spre centru - unde se ajunge in 5 minute :-) -, nu dreapta, ca acum. :-) La Vratza, mi-a aratat o cruce pe un varf de munte, asemanatoare cu a noastra de la Busteni, dar ceva mai mica, si mi-a zis ca acolo a fost ucis Hristo Botev de catre turci in 1876 si in memoria lui a fost ridicata crucea. Tot acolo e o zona foarte frumoasa unde se afla cateva cascade, chei - chei stanci de munti, nu chei de masina :-) - e si un canion si se poate face si escalada sau alpinism. Trenul trece kilometri multi pe langa munti la Vratza, ceva gen Brasov-Sibiu la noi, dar sunt mai mici muntii lor in zona aceea, cam la vreo o mie de metri inaltime. La Mezdra se afla o cetate mica, probabil luminata noaptea din exterior (am dedus dupa reflectoarele din jurul ei), apoi trenul intra prin munti, un râu il insoteste cand pe stanga, cand pe dreapta, se vad roci albe sau rosiatice, brazi, paduri, tunele, este o zona extrem de frumoasa, drumul Vidin-Sofia, asemanator cu Valea Jiului la noi, este chiar de neuitat. Bulgarului ii place mamaliga, supa româneasca, sarmalele, dar nu stie ce e remi. :-) Imi povesteste cum a vazut prin parcuri "old people playing that". :-) Il intreb de table si sah, dar d-astea au in Bulgaria. :-) El are harta României, eu pe cea a Bulgariei. :-) Aflu ca moneda lor nationala e tot leul, adica da, lef inseamna leu, iar leva inseamna lei! Facem si un schimb neimpozabil de cuvinte românesti contra bulgaresti :-) , apoi urmeaza Sofia Sever, adica Sofia Nord, apoi gara principala. Ii propun sa facem o poza impreuna si ii zic sa roage pe cineva sa o faca. El se conformeaza si roaga pe cineva... intai in engleza, apoi isi da seama ca a ajuns acasa si schimba pe bulgara. :-) ) ) Râdem de faza, ne pozam, ne despartim, eu merg sa mananc. Gasesc ciorba de... spanac! Comand si, in timp ce astept ineditul sortiment, la radio se aude o melodie animata. Initial nu remarc, apoi imi dau seama ca ar trebui: melodia e in româneste! La un post de radio cu nume parca predestinat: Radio Veselina Sofia. :-) Asteptam aceasta "Aida" tocmai din septembrie (spectacolul a fost in mai), de cand l-am vazut pe site-ul Operei din Sofia. Intamplarea a facut ca in aceiasi perioada sa fie o "ploaie" de "Aide" in România si Bulgaria, iar eu sa ma stradui sa vad cat mai multe, astfel incat "Aida" la Sofia nemaifiind unul deosebit prin raritate, ci unul din sirul Bucuresti, Bucuresti, Ruse, Timisoara, Iasi, Sofia, ratand Cluj-Napoca (unde am vazut-o in 2010) si Varna. Impardonabil! :-) Montarea, insa, a fost cea mai interesanta dintre toate, chiar daca nu tot ce am vazut a fost pe gustul meu. Scena e inclinata cu vreo 15-20 de grade, iar pe jos podeaua e gri si are desene egiptene in relief. Iar frumusetea ei e completata, de fapt, mult imbunatatita, de laterale si fundal, acolo unde se afla oglinzi uriase, practic pereti de oglinzi, cea din spate si ea usor inclinata sus, care amplifica spectaculos imaginea scenei si ansamblului aflat pe ea. Vocile, insa, nu au fost la nivelul montarii sau pretentiilor, tinand cont ca vorbim de cea mai mare Opera din Bulgaria. Au fost bune, dar se putea mai bine si, pe deasupra, au fost cam multe momente de neconcordanta cu orchestra sau de "intrat" in arie inainte de momentul potrivit, uneori peste alt solist. Nu-mi place sa critic, dar, in acelasi timp, vreau sa redau o imagine reala, cat pot de obiectiva, a spectacolului. Explicatia-scuza ar fi ca spectacolul a fost montat doar de trei ori in aceasta stagiune si inca in trei zile consecutive. Nu stiu nici de ce s-a decis asa dar, oricum, explicatia nu scuza in totalitate erorile observabile chiar si de un nespecialist ca mine. Costumele au fost... ciudate, dar in sens pozitiv. Moderne si majoritatea potrivite cu ambientul creat. Marele preot, vopsit pe capul chel cu un rosu deschis brazdat de o dunga alba-gri deschis pe creasta si altele doua la fel in laterale. Are pe umeri ceva ca o plasa, crem-maro sus, turcoaz jos. Radames e intr-un albastru-turcoaz, sandale maro si o coada lunga si stufoasa peste un umar. E usor sâsâit si n-ar "scapa" usor nici in bulgara: "Celeßte Aida" contine un "s" si in traducere: "Nebeßna Aida", iar "Forma divina" e "Bojeßtveno tvorenie". :-) Tot "nebesna" si "bojestveno", ca si la Ruse. ;-) (Ecranul de traducere e urias, cel mai mare pe care l-am vazut pana acum oriunde, cuprinde trei randuri in bulgara, unul liber, apoi trei in engleza! ) Cand canta "forma divina", Radames sta intr-un genunchi si pipaie formele in relief de pe jos ale scenei! Amneris are o rochie gri, lucioasa, moderna, jumatate fara spate, iar la "capete" e neagra: bruneta si sandale negre. :-) "Smuti se! " - "El si turba! " Aida, care apare dintr-o trapa mica laterala din podea, are o rochie lunga rosie deschis spre portocaliu si la "capete" e tot neagra. :-) Se vede fain tot ansamblul reflectat usor inclinat in oglinda din spate. Dar oglinda... e semioglinda, cand se aprind luminile in spatele ei se vede Faraonul in centru, iar in stanga si in dreapta lui in pozitie fixa cate un om, barbat sau femeie, la aceeasi distanta unul de celalalt. Costumatia lor e noua (in sensul de moderna), dar pastreaza notele traditionale egiptene. Soldatii sunt goi de la brau in sus, au salvari gri doar pana la genunchi, un fel de turbane pe cap si manuiesc sulite care arata ca niste paie uriase! Fac gesturi razboinice cu ele cand preotii indeamna la lupta si ies grabiti prin toate iesirile, laterale si trape din podea, dand impresia ca se duc direct in batalie. Cativa reapar la investirea lui Radames, dar nu mai au sulite, ci o panza-esarfa lata si lunga care aduce a un pansament urias! Danseaza fetish cu pansamentul, inconjurandu-se cu el pe corp sau pe cap. Din mijlocul scenei se deschide o trapa uriasa, alta decat cele doua laterale mici folosite pana acum, si de acolo apar Marele Preot si Radames. Un soldat ii da un capat de pansament lui Radames, semn al suveranitatii sale asupra armatei egiptene. "O, boje pazitel, tebpri zovavame ne! " - "O, zeu salvator, noi te invocam! " In semiîntuneric scena se goleste, trapa se lasa, in spatele ei se afla deja Amneris. Servitoarele ei, in rochii negre cu rosu, intra impartite in doua jumatati, fiecare fluturand cate o esarfa uriasa transparenta rosie-portocalie, culoarea rochiei Aidei. Esarfele sunt intinse pe jos si impreuna acopera intreaga podea a scenei. Amneris e in mijloc si tine la gat cu fiecare mana cate o margine de panze, dand impresia ca esarfele sunt rochia ei uriasa. Istet prezentata pozitia ei ierarhica dominatoare, "potomkata na faraoni! " - "fiica faraonului! " Dar mai putin isteata si chiar blamabila e lipsa dansului micilor negri, inclusiv muzical! Lumina din spatele oglinzii se aprinde, Faraonul e in centru, incadrat in laterale de barbati si femei, mai multi ca mai devreme si avand si insemne de lupta, sulite cu simbol in forma de semicerc in varf. "Slava na faraona! " Scena se umple repede, preoti, soldati, popor. La "Marsul Triumfal" soldatii mimeaza lupte intre ei. Pe instrumentalul urmator intra opt fete care danseaza intai singure, apoi impreuna cu soldatii, care anterior au "predat" temporar preotilor sulitele-paie. Reapare Faraonul in spate, urcat acum pe un butuc. Se intind 4 covoare pe jos, iar pe fiecare dintre ele s-au asezat cate doua fete. Intra Amneris, Aida, Marele Preot, dupa ei Radames, care il saluta pe Faraon cu bratul drept, dar stand cu spatele la public. "Entrate i prigionieri! " Marea trapa din mijloc, pe care stau drepti Radames, Preotul si Amneris, se ridica doar un metru si de sub ea apar capetele prizonierilor, niste copii speriati cu coafuri afro. (Nu stiu de ce, in viziunea unora, Radames e mare victorios pentru ca a invins niste mucosi...) Aida se duce la fiecare pe rand sa-i imbarbateze, pana ajunge si descopera... "O, cel! Mio paaadre! " Amonasro e in maro, are zale, doua cozi si o gramada de zorzoane pe el, inclusiv un colier tribal. Iese de sub trapa, ulteriori prizonierii sunt eliberati, adica dispar de unde au aparut si trapa se inchide. "Slava na Egipet i Izida! " Malul Nilului. Amneris e in centru scenei, stand cu bratele in celebra pozitie egipteana de amfora. Fete in maro-gri intra pe scena, imprastiind ceva bobite albe, probabil de orez. Dupa ce Amneris pleaca sa se roage, apare Aida intr-o rochie bleu spre gri cu o mantie alba, dupa imbracaminte pãrând ca merge la bal, nu ca e sclava! "Qui Radames vera! " - "Radames she doide tuk! " "O, patria mia! " - "O, rodina dalechna! " "Non ti vedra mai piu! " - "Nicoga ne shte te vidia! " "Ah, mio padre! " - "Ah, basha mi! " "I shte vidia pac rozite ni! " - "You will see our roses again! " "Non malediiirmi! " - "Ne me proklinai! " Apoi tatko pleaca, Radames vine, "Odi mi, Aida! " - "Ceiui me, Aida! " "Si, fugiaamo! " "Da, izbiaga me! " Aida ii pune lui Radames in jurul gatului o esarfa asemanatoare cu pansamentele de mai devreme. Radames "Da izostavia rodinata?" - "Abandonar mia patria?" si o da jos. Apoi "Da, izbiaga me! " si dezvaluie secretul: "V Napatskata Tesnina! " "Ti si Amonasro?" "Ti si tzariat?" "Az sîm opozoren! " "Az sîm opozoren! " "Io son` disonorato! " "Io son` disonorato! " Spre deosebire de multe productii in care regele Etiopiei are deja cutit - ceea ce, fiind prizonier, e cam putin probabil - Amonasro ia de la brâul lui Radames arma (sabia) cu care incearca sa o suprime pe Amneris. Radames il impiedica, vin soldatii egipteni, Amonasro fuge si iese pe o laterala a scenei, Aida pe cealalta. "Preeeedateeel! " "Strají! Da doide Radames! " Radames e adus de doi soldati, fiind tinut de acestia de la doi metri din spate cu doua esarfe-pansament care construiesc o forma de X pe pieptul lui! Amneris le porunceste (prin gest) soldatilor sa lase jos pansamentele, il ia ea pe primul si il da jos de pe Radames, apoi si pe al doilea. "Rodino, i tron, i jivoti! " - "La patria, il trono, la vita! (Tutto darei per te)! " Ii pune pansamentul la gât. El il ia de un capat, Amneris de celalalt si trage usor spre ea in timp ce ii cere sa renunte la Aida. "Ne moga! " - "Non pooosso! " La final, Radames ia pansamentele, i le tranteste in brate, se intoarce cu spatele si iese incadrat de paza. In spatele oglinzii aflate in spatele scenei isi face aparitia domol sirul de preoti iluminat usor. Sunt imbracati predominant in portocaliu, turcoaz in zona gambelor, fiecare are intr-o mana un toiag lung si o caciula rotunda portocalie. Radames e judecat si condamnat, sirul portocaliu-turcoaz de preoti vine si se aliniaza in fata scenei. "Shte umre! " - "Va muri! ", trapa mare se ridica. Amneris e pe ea, preotii pleaca, se lasa intunericul. Amneris se intinde pe jos in spatele trapei usor inclinata si nu mai e vizibila de catre public. In mormant se afla un sarcofag asemanator cu al lui Tutankhamon si patru insemne de lupta folosite odinioara de condamnat pe campul de lupta. Radames nu se vede, doar se aude. Se ridica, e vizibil, dintr-un colt apare si Aida. "Tuuu... in questaaa tooombaa?" "Ti... v tazi grobnitza?" "Sbogom, zemia ot sîlzi! " "Adio, vale di pianti! " "Miiir! Miiir! Miiiiir! " "Paaace! Paaace! Paaaaace! " Pentru mine "Aida" de la Serdica a avut dubla semnificatie numerica rotunda: a 50-a Aida vazuta si al 80-lea spectacol vazut in strainatate! Al 2-lea la Sofia si al 13-lea in Bulgaria! :-) Serdica, numele vechi al Sofiei, dat de romani. Aida, numele vechi si nou al Aidei :-) , dat tot de un latin. Povestita de Adrian, nume roman al unui român, deci geto-latin. :-)

Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!

26-05: BilanÈ› 2024. Recorduri la Arena di Verona
(Aida, 7 ani. Mihai, 4 ani)

Anul acesta a început ca fiecare dintre ultimii ani: 1 ianuarie, cu copiii, la TVR1, văzând Concertul de Anul Nou de la Filarmonica din Viena. E foarte interesant să compar reacțiile lor de la an la an, ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

25-05: BilanÈ› 2022. Vedi Londra, Verona, Roma, ...
(Aida, 5 ani. Mihai, 2 ani)

Londra, Londra.
Roma, Londra, Roma.
Printre ultimele Lyon, Paris, Verona, Venezia ... Varna, Veliko Trnovo. Viena, Bratislava.
Și, desigur, Craiova, Brașov, Constanța.
Galați, ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro