[ Autor Adrian Trasca ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=27&nume_categ=bratislava---zem-usmevov ]
 Ďakujeme!
Citit cam "gian-cu-iem".
Adica "Multumesc! "
Este cam primul cuvant pe care il invat cand intru prima oara intr-o tara. Si am observat ca localnicilor de pretutindeni le face o placere deosebita cand il folosesc.
Am fost in 30 de tari, dar, desi am invatat in fiecare tara cum se spune, stiu doar vreo 16-17 versiuni de "Multumesc! "... De ce oare?
Bratislava este a 29-a capitala europeana pe care am vizitat-o. Timp de 5 ani am avut un paradox: Am fost in Slovacia, tara pe care am traversat-o cu autocarul in drum dinspre România spre... Danemarca, dar in care nu am pus piciorul, deci parca n-am fost in Slovacia. De vreun an paradoxul mi s-a dublat, culmea, cu cealalta tara cu care, din cauza numelui, fac confuzie deseori, Slovenia, pe care am traversat-o cu trenul... de trei ori si in care, la fel, nu am pus piciorul!
Am ajuns in gara principala, Bratislava Hlavna Stanica (citit stanitza), si de acolo, desigur, pe jos spre centru. :-) Cu trolerul. :-) Erau troleibuze si autobuze - pentru cine e interesat, le-am notat: 93, 201, x13 :-) - cu precizarea ca 93 merge si la Gara de Nord din Bucuresti :-) ) ) -, dar cel mai bun mod de a descoperi un oras ramane mersul pe jos.
Dobri den! Buna ziua!
Prima impresie, zona e deplorabila. Gara e mica, inghesuita si urâta, cladirile din jur sunt majoritate scorojite sau doar nerenovate in cel mai bun caz, aspectul e de est comunist. Surprinzator, deoarece la doar o ora distanta cu trenul e Viena, la alte doua ore, spre est!, e Budapesta, orase care arata... altfel, adica foarte bine!
Dar dau de un parc si in el gasesc... schita raiului: un ansamblu statuar cu trei femei goale. :-) ) )
Le intreb daca vor sa facem o poza impreuna, ele nu zic nimic - probabil din cauza ca le-am vorbit in româna :-) - tacerea e un raspuns interpretabil cum vrei, asa ca fac cateva poze cu ele - n-au zis nimic, deci nu s-au suparat :-) - si plec mai departe.
Spre centru, atmosfera incepe sa se schimbe dinspre comunista spre medievala. Tramvaiele sunt modelul vechi din anii 80 din Bucuresti! - Tatra, produse in... Cehoslovacia pe atunci - si circula incet pe strazi cu dale si fara trotuare. In dreapta, pe deal, se vede celebrul castel al Bratislavei, in stanga incepe zona pietonala pur medievala, asa ca parasesc liniile de tramvai fara regrete. :-)
"Centrul vechi" al Bratislavei e dragut, dar nu impresionant. Doua statuete stradale de bronz mi-au atras atentia, una cu un soldat din perioada napoleoniana care sta cu cotul pe spatarul bancii si se uita in ce citesti tu cand stai pe banca :-) , cealalta cu un muncitor care iese dintr-un canal. Cum aveam undita la mine - cea de la Opera din Viena :-) - am incercat sa il trag cu ea din canal. :-) Cum nu am reusit, m-am pozat si cu el si am plecat. :-)
La doar o strada mai incolo se afla Opera, o cladire frumusica, pe stil vechi. Bucuros ca nu e prea departe de gara - aveam timp limita de ora pana la tren -, dau sa intru dar nu era... otvorené (deschisa). Aflu ca spectacolul se tine in alta parte, in cladirea noua, asa ca plec intr-acolo, mergand pe traseu si pe malul Dunarii. Si merg, si merg, si merg, si meeerg...
Intr-un final ajung.
Dobri vecer! Buna seara!
Opera noua este o cladire moderna, imensa, alba, aflata intr-un ansamblu urban conceput din start in forma actuala, adica nu improvizatii adaugate in timp. In fata ei se afla un spatiu larg si o coloana inalta in varful careia un leu priveste orasul, iar in stanga si in dreapta spatiului larg sunt doua cladiri moderne, mari, un mall, respectiv un casino plus cinema plus..., deci tot mall. Intreg ansamblul e spatios, fastuos si "da bine" pentru o capitala europeana, cu atat mai mult cu cat nu e amestecat cu zona veche si ciorba arhitecturala "Zgarie-nori langa cârciuma tabacarilor din secolul al XVII-lea" nu este prezenta acolo.
Zem Usmevov. Tara surâsului.
Cu toate ca Opera e imensa "pe dinafara", sala are doar vreo 1700 de locuri dispuse la parter si pe un etaj si nu are loje. Nu este mare, asa cum era de asteptat, deoarece mai exista doua sali mai mici sub acelasi acoperis, dar si pentru ca spatiile interioare care inconjoara sala sunt foarte largi si recomfortante. Iar pe alocuri, langa unii pereti sau ferestre exterioare, se aflau, chestie care m-a distrat foarte mult, niste perne uriase, pe care unii spectatori, in special tineri, erau tolaniti. Sau trantiti pe burta, cum vazui io o domnisoara in fusta mini. :-) Din greseala o vazui, ca nu era in plan, dar nu ma suparai. :-) Pe majoritatea scria ceva in slovaca (pe majoritatea pernelor, nu domnisoarelor :-) ), diverse mesaje, pe una cred ca "Lacul lebedelor", iar pe alta "Don Giovanni", perna cu care m-am autopozat tinand-o in brate, spre deliciul catorva privitori din zona. :-)
Daca nu stiam cum semna Franz Lehar, am vazut acum. Pe cortina, scrisa cu lumina, intuneric fiind, a aparut semnatura acestuia litera cu litera.
Muzica incepe si seamana cu cea din "Veselá vdova" - pardon! "Văduva veselă" :-) -, opereta a carui autor este tot domnul Lehar. Inca ma intreb in ce limba va fi spectacolul, desi banuiala mea, fiind vorba de o opereta, este ca va fi in slovaca. Oricum imi e cam indiferent, cealalta varianta, conform nationalitatii autorului, fiind germana, o limba aproape la fel de "atractiva". Sper insa la o traducere in română. Pardon, in engleza. :-)
Apare dirijorul, saluta, apoi scoate un pistol, trage un foc spre tavan si puf, incepe muzica! Este un bal, doamne in rochii albe si ofiteri in uniforme predominant negre se plimba pe scena. Decorurile sunt fastuoase, mari si viu colorate, iar in spate e proiectata o umbra a ceva ce seamana cu London Eye. Inceputul imi place, semnatura pe cortina plus impuscatura, mai ales ca sunt minute bune de instrumental si inca nu stiu in ce limba se va canta. :-)
Intr-un tarziu aflu si observ... ca am noroc: se canta in slovaca, iar traducerea e in germana! :-) ) )
Recunosc auditiv proaspatul cuvant invatat "Ďakujeme" - "Multumesc", "Prossim" - "Noroc! " (zis cand se ciocnesc halbele) pe care il stiu... din cehă :-) , "Dobri vecer! " - "Buna seara! ", dar si "Danke, meine Herren! " - "Multumesc, domnii mei! ", "Wie sch�n! " - "Ce frumos! ". "Krankl" - "bolnav (a) ", "Frau" - "doamna" si altele din germana. :-) Nu e mult, dar stiu subiectul, ma intereseaza montarea, muzica si sonoritatea ei in slovaca, o alta limba crantz, asa ca e suficient.
Experienta operetei in slovaca plus traducerea in germana mi-a adus un context atat nou, cat si inedit: Nu credeam sa ajung vreodata in situatia de a cauta cuvinte pe care le cunosc in limba germana pentru a intelege mai bine ce se intampla pe scena! :-) Mi-au folosit un pic articolele cu "infiltratii" de germana pe care le-am scris, dar ce e de remarcat e ca amicii mei "nemtzofili" care stiu ca nu simpatizez limba germana se pot simti satisfacuti si razbunati. :-)
"Danke, meine Herren! " :-) ) )
Lisa, printesa europeana, se indragosteste de printul Su-Chong si se casatoreste cu el in ciuda tuturor avertismentelor primite.
"Was is Neues in China?" am inteles fara dictionar. :-) Urmeaza pauza, foaierul, pernele, domnisoarele pe perne :-) , apoi se sting luminile pentru partea a doua, care se desfasoara in China. Pe cortina apare iar fasia de lumina care scrie, scrie, scrie... scrie in chineza! Da! Exact asta imi mai lipsea! Chineza! :-) ) ) Slovaca, germana si chineza, plus eu rumunsk� (român), salata mai asortata nu cred ca gaseam nici daca ma straduiam sa caut! :-) ) )
Cortina se ridica, scena e plina ochi de chinezi. :-) Efectul e amplificat de coifurile lor traditionale in forma de con. Predomina rosul si si muzica are nuante chinezesti. Pe laterale sunt grupuri de 4 statui mari ale lui Buda, din tavan coboara un fel de lampioane rotunde luminoase. Cei din cor au evantaie, in centru e un dans cu bete, dansatorii vin si printre spectatori, purtand si capete traditionale de dragon, totul e foarte frumos facut si reuseste sa redea atmosfera chinezeasca.
Venita in China, Lisa, imbracata in galben, constrastand evident cu marea rosie chinezeasca, este tratata ca "eine Konkubine".
"Hier bin ich! " - "Aici sunt! "
"Si eu! ", ma gandesc, dar nu pentru mult timp, intrucat se apropie ora de plecare a trenului, asa ca ma ridic, plec spre vychod (iesire) si parasesc "Das Land des Lächelns" - "Tara surâsului", facandu-mi promisiunea sa revin la Bratislava pentru a vedea un spectacol "mare". Adica o opera (de Verdi sau Puccini), un balet, o "My Fair Lady" - nu, nu "Carovna flauta" :-) , opera aflata in programul zilelor urmatoare -, ci una din care sa inteleg in fiecare moment ce se intampla pe scena fara sa trebuiasca sa stiu slovaca sau germana. Sau chineza. :-)
Dovidenia! La revedere!
PS, raspuns: Pentru ca unele tari folosesc acelasi cuvant! "Thank you! " in Anglia, Scotia, Tara Galilor, "Tak! " (scris si "Tack! ", dar citit la fel) in Danemarca, Suedia, Norvegia, "Hvala! " in Serbia, Muntenegru, Croatia, "Grazie! " in Italia, Vatican, San Marino, "Danke! " in Germania, Austria, Elvetia, "Mer�i! " in Franta, Belgia, Monte Carlo si, desigur, "Multumesc! " in România si România de Est, alias Republica Moldova!
Nu credeam sa imi foloseasca sa stiu asta mai mult de granitele tarilor respective, dar in urma cu doi ani am organizat intalnire dupa 25 de ani cu fostii mei profesori si colegi din scoala generala! Iar pe cănile pe care le-am conceput si creat pentru dragii mei profesori am scris, in toate aceste limbi, "Multumesc! " ;-)
Iar "Multumesc! " intr-o limba locala mai inseamna si "a surâde"! :-)
Distributie:
Lisa: Helena Becse-Szab�
Princ Su-Cong: Michal Lehotsk�
Mi: Mária Rychlová
Lore: Katarína Fl�rová
Fu-Li: Michal �elonka
Pregatire muzicala: Peter Valentovič
Dirijor: Peter Valentovič
Regie: Juraj Nvota
Traducere in slovaca: Ján �trasser
Decoruri: Tomá� Rusín
Costume : Zuzana �tefunková-Rusínová
Coregrafie: Jaroslav Moravčík
Maestru de cor: Pavol Procházka
Dramaturgie: Martin Bendik |